2014 va fi primul an in care se va inregistra crestere economica pozitiva dupa 2011, ca urmare a redresarii exporturilor si a relaxarii masurilor de austeritate. Cu toate acestea, se estimeaza ca se va mentine un ritm scazut de crestere economica, cel putin in viitorul apropiat – se arata in editia de iarna a studiului EY -Eurozone Forecast (EEF).
Studiul prognozeaza o contractie de 0,5% a PIB-ului in acest an, urmata de o crestere de 0,9% in 2014. Redresarea economica a Zonei Euro va continua sa fie lenta in perioada 2015-2017, estimandu-se o rata medie de crestere anuala de 1,6%. Desi prognozele pentru regiune sunt slabe, aderarea la Zona Euro ramane, pe mai departe, o tinta atractiva pentru economiile din estul Europei. Letonia va deveni cel de-al 18-lea membru al Zonei Euro, incepand cu 1 ianuarie 2014, si este de asteptat ca Lituania sa-i urmeze in 2015.
Marie Diron, consilier economic pentru EY Eurozone Forecast, spune: “Pe masura ce ne apropiem de 2014, conditiile economice din Zona Euro ar trebui sa se imbunatateasca. Vom asista la cresterea cererii interne ca urmare a stabilizarii ratei somajului si a continuarii scaderii inflatiei care vor incuraja consumul. Chiar si in acest context, redresarea economica trebuie sa aiba la baza un program mai extins de reforme menite sa stimuleze competitivitatea”.
Sechele pe termen lung
Comparand datele inregistrate in perioada 1998-2007 cu cele din perioada 2008-2017, devine evident impactul pe termen lung generat de criza Zonei Euro in regiune. Cresterea anuala a PIB-ului in perioada 1998-2007 a inregistrat o valoare medie de 2,3%, in timp ce, in perioada 2008-2017 se estimeaza ca aceasta se va situa in jurul valorii de 0,4%.
Prognoza arata ca PIB-ul Zonei Euro va ajunge sa depaseasca cu 3% valoarea maxima inregistrata inainte de criza abia spre sfarsitul anului 2017. in contrast, e de asteptat ca PIB-ul Marii Britanii sa fie cu 8% mai mare, iar activitatea S.U.A. sa depaseasca cu 20% nivelul atins in 2007.
Raportul subliniaza, de asemenea, diferente majore in ceea ce priveste rata somajului, estimandu-se ca se vor inregistra 17 milioane de someri pentru perioada 2008-2017, comparativ cu doar 13 milioane de someri in decada anterioara.
In ceea ce priveste investitiile in regiune, prognoza anticipeaza o contractie de aproximativ 0,1% pe an pentru decada 2008-2017, in scadere fata de media anuala de crestere de 3,3% inregistrata in decada precedenta.
Mark Otty, Managing Partner EY pentru zona Europei, a Orientului Mijlociu, Indiei si Africii, spune: “Zona Euro este pe cale sa-si revina, insa va ramane cu sechele grave in urma crizei. Cresterea va continua sa fie lenta iar rata somajului, desi in curs de stabilizare in prezent, va ramane ridicata. Toate acestea vor atrage dupa sine implicatii serioase pentru afacerile din regiune si pentru planurile lor pe termen lung”.
Cererea interna stimuleaza cresterea
Faza initiala de redresare a Zonei Euro a fost determinata de relansarea schimburilor comerciale iar EEF prognozeaza ca exporturile vor continua sa-si accelereze cresterea, pe masura ce economia globala se consolideaza si comertul international se intensifica. In plus, cererea interna, care a jucat un rol determinant in privinta cresterii economice in ultimii ani, ar trebui sa se imbunatateasca incepand cu 2014. Masurile de austeritate vor continua sa ingreuneze cresterea, insa impactul lor va fi considerabil mai mic decat in anii anteriori.
Situatia gospodariilor este, de asemenea, pe cale sa se imbunatateasca. Consumatorii s-au confruntat cu o perioada prelungita de scadere a salariilor reale si de crestere a somajului, toate acestea diminuandu-le drastic puterea de cumparare. Odata cu scaderea inflatiei si stabilizarea somajului, presiunea se va diminua iar EEF prevede o crestere de pana la 0,5% a consumului in 2014, dupa o scadere estimata de 0,6% in 2013.
In plus, climatul investitional da semne de ameliorare. Sondajele de evaluare derulate in mediul de business arata ca increderea revine – atat in privinta pietelor interne cat si a celor externe – pe fondul unor previziuni mai bune si a scaderii nivelului de risc.
Marie Diron spune: “Aceste imbunatatiri ar trebui sa dea curaj firmelor care au lichiditati importante sa inceapa proiecte de investitii, insa nivelul general de redresare al investitiilor va fi limitat de conditiile de creditare care raman relativ restrictive. Ca urmare, ne asteptam ca investitiile sa creasca cu 1,3% in 2014, dupa declinul inregistrat in 2012 si 2013, iar aceasta crestere sa continue sa se accelereze in perioada 2015 – 2017”.
Amenintarea deflatiei prinde contur
Desi la orizont se arata semne pozitive, riscurile se mentin. Inflatia din Zona Euro a atins un grad ingrijorator de scazut in ultimele luni, ajungand la doar 0,7% in luna octombrie 2013, minimul inregistrat in ultimii patru ani. Rate scazute ale inflatiei se inregistreaza nu doar in economiile periferice, ci si in tarile nucleu.
EEF prevede o inflatie putin peste 1% atat pentru 2014, cat si pentru 2015. in aceste conditii, o relaxare preventiva a politicilor monetare ar fi justificata la inceputul anului 2014, ca o asigurare impotriva deflatiei si pentru a contracara potentialele inaspriri ale conditiilor de creditare “importate” din S.U.A., ca urmare a masurilor aplicate de Federal Reserve.
Marie Diron considera ca: “Reducerea surpriza a ratei dobanzii din luna noiembrie este putin probabil sa fie suficienta pentru a preintampina preocuparile legate de eventuala deflatie. Credem ca deflatia ar avea un impact negativ semnificativ asupra perspectivelor de crestere pentru economia Zonei Euro, ducand la o crestere a costului real al datoriei”.
Operatiunea de evaluare a calitatii activelor (AQR) – un test pentru Banca Centrala Europeana (BCE)
Rezistenta de care au dat dovada pietele financiarein confruntarea cu turbulentele politice din Italia si problemele fiscale din S.U.A. a fost o surpriza placuta.Acest lucrureflecta faptul ca Banca Centrala Europeana este considerata un organism capabil sa protejeze pietele de obligatiuni din Zona Euro si reflecta o mai mare incredere in viitorul economic, odata ce economia a reintrat pe crestere. insa, acest optimism nu poate fi considerat ca dat. Urmatorul test important pentru BCE este operatiunea de evaluare a calitatii activelor (AQR) si restructurarea ulterioara a sectorului bancar. Factorii responsabili cu definirea politicilor trebuie sa se asigure ca, cel putin, asteptarile relativ modeste ale pietelor sunt satisfacute, astfel incat sa nu fie amenintata stabilitatea obtinuta in prezent in regiune.
Rata somajului se stabilizeaza
Cresterea somajului a reprezentat o ingrijorare majora in perioada crizei din Zona Euro. Cu toate acestea, datele recente sunt incurajatoare: rata somajului s-a mentinut relativ constanta la nivelul Zonei Euro in ultima parte a anului 2013 iar tarile cu cele mai ridicate rate ale somajului, cum ar fi Grecia si Spania, au raportat cresteri mult mai mici. Totusi, EEF prognozeaza mentinerea pe termen lung a problemei somajului in Spania si Grecia, cu o rata estimata la peste 25% pana in 2017.
Marie Diron comenteaza: “Redresarea relativ slaba, combinata cu incercarea companiilor de a-si imbunatati profitabilitatea si productivitatea, indica faptul ca vom asista, pe mai departe, la cresteri modeste ale somajului in 2014. Aceasta estimare se poate, totusi, dovedi prea pesimista. Astfel, o situatie mai favorabila pentru piata fortei de munca ar putea sa asigure o redresare mai ferma a cheltuielilor de consum“.
Letonia adera la Zona Euro
Letonia va adera la Zona Euro, devenind cel de-al 18-lea stat membru,incepand cu 1 ianuarie 2014. Este de asteptat ca Lituania sa se alature Zonei Euro in 2015.
In pofida recentei crize, Zona Euro ramane o piata atractiva pentru economiile din Europa de Est. Multe dintre acestea si-au directionat deja o mare parte a exporturilor catre zona monedei unice, calitatea de membru eliminand riscul ratei de schimb valutar. Exista, de asemenea, perceptia ca acestea vor atrage mai multe investitii straine directe, cata vreme costul derularii unei afaceri cu alte tari din Zona Euro ar scadea.
Marie Diron conchide: “Pierderea controlului politicii monetare prin aderarea la o zona monetara unica este un risc potential pentru economiile mici si pentru cele deschise. Cu toate acestea, luand in considerare recenta devalorizare interna substantiala, precum si reformele structurale, este posibil ca atat Letonia cat si Lituania sa fie bine pregatite pentru a deveni membre ale Zonei Euro”.
