Primul interviu Business & Drive By Continental Tyres Romania al acestui an ne-a purtat la Bistrita-Nasaud, unde l-am intalnit pe Alin Ioanes, CEO-ul companiei Rombat. Alin este un CEO pragmatic si dinamic, cu o preocupare de invatare si perfectionare permanenta. Rezultatele lui de la preluarea mandatului au transformat Rombat intr-un producator de baterii de talie internationala, care a trecut de la producerea a 11.000 de baterii pe an, acum 45 de ani, la 11.000 de baterii pe zi in 2026. In interviu, Alin ne vorbeste despre evolutia lui profesionala, dar, desigur, si despre masini, si pasiuni.
Multumim Express Motors Bistrita pentru ca ne-a ajutat cu un BMW X7 pentru test drive si Hotelului Jelna, unde am facut sedinta foto.
Doingbusiness.ro: Salut, Alin! Esti un clujean care a migrat la Bistrita-Nasaud sa conduca Rombat din anul 2021. Spune-mi cum ai inceput trecerea catre sectorul automotive. Cum a fost inceputul lui Alin Ioanes in aceasta industrie?
Alin Ioanes: E o intrebare buna si as dori sa fac o introducere un pic mai ampla, in sensul ca nu a fost neaparat tinta mea sa activez in industria automotive. Viata, in general, si zona profesionala m-au dus inspre aceasta zona automotive. Ceea ce voiam sa spun este ca intotdeauna am lucrat in companii care au avut integrate toate aceste functii: productie, distributie, parte de R&D, de dezvoltare de produse – cumva businessuri integrate 360 de grade. Intotdeauna am fost implicat in zona operationala. Mi-a placut sa inteleg de la firul ierbii tot procesul, astfel incat am acumulat o experienta de peste 30 de ani in ceea ce inseamna businessuri in zona de productie.
In urma cu aproape sase ani am fost contactat de companie pentru a avea o discutie legata de intrarea mea in industria automotive. A fost un proces destul de amplu, riguros si la final am fost fericitul ales in a duce mai departe destinele unui brand care are peste 45 de ani de istorie in Romania. Nu eram oricum strain de zona de automotive, pentru ca veneam dintr-o companie care producea masini autoutilitare pentru serviciile de urgenta. Eram familiarizat cu toata aceasta zona, dar industria bateriilor era, la vremea respectiva, o chestiune cu totul noua pentru mine. Aveam insa in spate tot ce insemna know-how si toate principiile unei zone operationale si de productie asimilate cu o astfel de industrie.
DB: Exista ceva din perioada studentiei care ai simtit ca te pregateste pentru zona asta de leadership? Adica tanarul student Alin cum se vedea peste ani?
Alin Ioanes: Cred ca sunt doua chestiuni diferite. Multi confunda leadershipul cu managementul sau cu o anumita functie de conducere. Cred ca leadershipul tine de anumite abilitati native, pe care tu le ai sau nu. Aceste abilitati trebuie sa le cultivi pe parcursul carierei si sa ti le aduci la un alt nivel in decursul timpului. Am vazut oameni care prin modalitatea lor de a fi, de a intelege, de a se raporta la ceilalti erau niste lideri informali ai unei comunitati sau ai unei echipe. Am vazut oameni care conduceau, fara sa isi dea seama, un anumit tip de echipa. De asta spun – cred foarte mult in aceste abilitati native pe care le ai sau nu pentru a fi un lider.
Revenind la perioada studentiei, intr-adevar am terminat sectia de management. La vremea respectiva, era o notiune destul de abstracta. Era perioada imediat dupa Revolutie, lumea nu prea stia foarte bine cu ce se mananca managementul pe atunci. Noi, ca studenti, nu puteam spune ca aveam cristalizat in minte ce am vrea sa facem sau cum ar trebui sa arate cariera noastra. O dorinta a mea a fost sa lucrez intr-o companie multinationala. Probabil a contat si mirajul de a putea calatori, de a putea avea contact cu alte culturi – tinand cont ca am crescut pana in 1990 intr-o tara in care nu aveai acces la calatorie.
Culmea, mai apoi am lucrat intotdeauna in companii multinationale. Si asta mi s-a parut incredibil, atat din perspectiva expunerii, cat si a invatarii modurilor de a ne raporta diferit la situatii si a intelege ca avem nevoi diferite de ale altora. Prin aceasta slefuire a modelului de leadership am inteles ca a fi un lider nu inseamna a crea KPI sau a obtine performanta in orice conditii, ci a crea cadrul necesar pentru ca echipa sa poata performa, sa se poata dezvolta spre a atinge acele obiective pe care le-am stabilit impreuna.
DB: Din experienta ta in afara tarii si in multinationale, exista vreun element de business important pe care ti l-ai insusit de atunci si pe care l-ai adus in Romania si crezi ca s-a potrivit foarte bine aici?
Alin Ioanes: Un aspect foarte important e faptul ca am invatat sa ascult. E foarte important sa asculti activ, sa vezi perspective diferite – pentru ca fiind, cum am spus, expus la culturi diverse, afli diferite puncte de vedere – care s-ar putea sa nu fie aliniate cu ceea ce crezi tu. Asta nu inseamna ca e rau sau e bine, ci e diferit. In acelasi timp, am invatat sa iau decizii bazate pe „facts and data”. In tara noastra, de multe ori suntem tentati sa discutam emotional. Emotionalul joaca de multe ori un rol important in discutiile pe care le avem, inclusiv despre performanta. Nu cred ca e cel mai bun mod de a face o evaluare, o analiza de performanta, cand discuti pe baza de sentimente si pe baza de factor emotional. In acelasi timp, am invatat ca e foarte important sa spui lucrurilor pe nume. Sa ajungi sa poti sa te deschizi si sa spui ceea ce crezi. Sa nu incerci sa o „imbraci frumos”, cum de multe ori spunem noi. Pentru ca, pana la urma, poti sa ajungi asa mult mai rapid la niste concluzii mult mai valoroase.
DB: Esti un tip pragmatic, foarte atent la cifre, la rezultate. De aici si rezultatele foarte bune pe care le-ai avut de cand conduci Rombat. Cum reusesti sa pastrezi echilibrul asta intre „people first” si presiunea cifrelor?
Alin Ioanes: Cred ca oamenii sunt in centrul oricarui model de business. Poate, la un moment dat, suna redundant sa tot spui ca oamenii sunt cei mai importanti, dar chiar sunt cei mai importanti in angrenajul unei companii. Din aceasta perspectiva, am pus un accent deosebit atat pe dezvoltarea lor profesionala, cat si pe cea personala. Sunt un adept al dezvoltarii oamenilor. Ma bucur cand vad oameni din jurul meu care cresc, evolueaza, care au apetit inspre cunoastere, inspre dezvoltare. In acelasi timp, partea financiara nu poate fi deconectata, ci ramane un element esential dupa care ne ghidam performanta. Doar ca performanta financiara, performanta din spatele acestor indicatori KPI, inseamna o angrenare a echipei, o mobilizare a echipei pentru a raspunde unor valori, a crede intr-o anumita misiune pe care o avem cu totii aici.
DB: Am vazut ca in istoria Rombat, numarul de angajati a fluctuat destul de putin, cu marje mici, ceea ce vine sa confirme ca oamenii se simt bine. Implementarea tehnologiei nu a impus sa ai mai putini oameni in fabrica. Consideri ca ai avut si probleme cu forta de munca?
Alin Ioanes: Trebuie sa ne uitam si la context, si la zona in care suntem plasati. Bistrita e un oras mic, care are aproximativ 90.000 de locuitori, dar cu o industrie extrem de bine ancorata, o industrie extrem de performanta. Cred ca sunt foarte putine orase in Romania care au o industrie atat de bine dezvoltata raportat la numarul de locuitori. Ca urmare, exista si o presiune pe resursa umana. In acelasi timp, suntem singurul producator de baterii auto din Romania. Ca urmare, know-how-ul nostru nu se regaseste la vreun competitor. Trebuie sa ne dezvoltam o resursa umana proprie. Tinem foarte mult la modul in care oamenii se simt la locul de munca, la modul in care rezoneaza cu valorile noastre si cu locul de munca. Avem un program de wellbeing pentru ei, pentru a avea un echilibru intre viata personala si viata profesionala. Ne-am dezvoltat businessul, aproape am dublat cifra de afaceri fata de acum cinci ani. Am crescut foarte mult numarul de baterii produse. Daca in urma cu 45 de ani, produceam 11.000 de baterii pe an, astazi producem 11.000 de baterii pe zi – ceea ce e un salt enorm. Ca urmare, aceasta dezvoltare organica a companiei nu a necesitat sa mai optimizam intr-un fel sau altul forta de munca. Am utilizat aceeasi forta de munca in conditii in care am crescut foarte mult ca si cifra de afaceri, optimizand mai ales procesele. Am adus linii noi, care sunt mult mai robotizate si am optimizat tot felul de procese in interiorul companiei, pentru ca activam intr-o industrie extrem de competitiva si cu marje extrem de scazute. De asta, cumva, ramanem in jurul aceleiasi cifre a numarului de angajati, desi cifra de afaceri s-a dublat.
DB: Inteleg ca la Rombat, tehnologia nu a fost adusa pentru a reduce oamenii, ci doar pentru a le creste eficienta. Cand ai venit in 2021 sa preiei functia de CEO al companiei, ai luat cumva atunci doua-trei decizii radicale si necesare pentru ca lucrurile sa ajunga unde sunt astazi. Care au fost acelea?
Alin Ioanes: Un prim lucru a fost schimbarea de management, a echipei de conducere care era la carma Rombat de peste 30 de ani. A fost un proces de tranzitie inspre un nou stil de management, inspre o noua abordare si o alta dinamica a companiei. Bineinteles, un alt element a fost cel de schimbare a culturii organizationale, care trebuia sa fie reasezata pe ceea ce inseamna o nevoie de agilitate, de transformare rapida in industria in care activam. Un alt element a vizat viteza de inovare si de punere in practica a unor noi concepte pe care noi le gandeam la nivel managerial. A fost si partea asta de a ne pozitiona un pic diferit in piata, deoarece, cumva, perceptia din exterior nu era la nivelul la care ar fi trebuit sa fie asupra brandului nostru romanesc si a calitatii produsului.
Atunci am venit cu o strategie pe termen scurt care sa ne asigure atat o vizibilitate diferita, cat si ca elementele care ne diferentiaza in piata sunt cunoscute si apreciate de catre clientii nostri. De exemplu, numarul ciclurilor de incarcare-descarcare – as putea spune ca suntem lideri in zona asta. Suntem singurul producator care ofera patru ani de garantie pentru un tip de gama de produse si singura companie din Romania care are un laborator acreditat de testare a bateriilor.
DB: Rombat SA face parte si dintr-un grup international. Care sunt beneficiile unei astfel de apartenente? Ce crezi ca a venit de acolo pentru fabrica din Romania?
Alin Ioanes: Un element extrem de important tine de partea de guvernanta, pentru ca aveam o companie romaneasca asezata pe o anumita structura operationala, cu unele limite. Faptul ca noi am implementat la nivelul Rombat elemente de guvernanta corporativa ne-a ajutat extrem de mult ca sa fim in pas cu timpurile. De exemplu: cu cativa ani in urma, cerinte pe care noi le implementasem acum 10-12 ani au devenit un „must” in legislatie – ne-au prins pregatiti. Vorbim si de chestiuni de sustenabilitate. Noi deja aveam toate acele elemente incorporate in guvernanta noastra. Vorbim si de partea asta de etica si de gestionare a resurselor umane si de auditare a proceselor. Toate aceste elemente ne-au ajutat foarte mult sa structuram businessul si sa-l asezam pe fundamente diferite inca de acum 12 ani. Un alt element – din perspectiva mea foarte important – este expunerea la diferite culturi, pe care le avem in cadrul grupului, si modul in care intelegem businessurile din diferite perspective. Schimbul de know-how intre subsidiare este, la fel, un element important, capabil sa genereze anumite sinergii in partea de proces si in partea tehnica.
DB: Cum decizi in atatea tipuri de baterii cerute de piata? Unde trebuie sa accelerati? Unde trebuie sa lasati asa cum este? Pentru ce alte domenii mai produceti baterii?
Alin Ioanes: Eu, la un moment dat, am zis ca suntem un fel de „boutique factory”. Intr-adevar, suntem singurul furnizor din partea noastra de Europa pentru zona de OEM, pentru prim montaj. In acelasi timp, suntem furnizori pentru multe branduri pe care nu le putem numi in cazul de fata, iar asta se vede in faptul ca peste 65% din productia noastra este exportata. Spun ca suntem „boutique factory” pentru ca producem aproximativ trei milioane de baterii pe an. Acest nivel de capacitate de productie nu e neaparat un nivel al unei fabrici mari din industria noastra, dar acoperim cam tot range-ul de produse din domeniu – incepand de la zona de automobile, continuand cu zona de motociclete, cu baterii stationare, cu baterii pentru zona militara, baterii pentru stocare de energie, pentru UPS-uri.
Colaborarea cu producatorii auto e extrem de utila in a vedea ce tehnologii putem sa dezvoltam pentru anii urmatori. Implicarea alaturi de ei ne ajuta sa dezvoltam tehnologii care vor fi folosite in urmatorii 2, 3 sau 4 ani in zona automotive. Prin urmare, avem aceasta predictibilitate a unei zone in care putem sa ne dezvoltam din perspectiva tehnologica. Un alt element orientativ este, bineinteles, piata, care ne da niste directii. La fel de important: sa nu ne disipam eforturile in prea multe directii, tinand cont ca avem niste resurse extrem de limitate. Am deschis anul trecut o linie pentru zona de heavy-duty, pentru camioane, pentru utilaje agricole. Producem baterii, inclusiv baterii EFB, care sunt, din perspectiva noastra, varful de lance al acestor game. Avem si baterii AGM conforme acestor tehnologii aparte.
DB: Sunteti unul dintre marii consumatori de energie, toate procesele de fabricatie consuma o cantitate uriasa. Dar stiu ca voi va si produceti energia. Cum se integreaza productia de baterii in zona sustenabilitatii?
Alin Ioanes: Cred ca suntem singurul producator care utilizeaza aproape 100% energie verde. Energie verde intr-o mare proportie e produsa de noi prin aceste parcuri fotovoltaice, iar o alta parte e achizitionata de la furnizorul roman care isi produce energia pe zona hidro. Ca urmare, energia pe care o folosim, cum spuneam, in proportie de aproape 100% este o energie verde. Nu cred ca mai este vreun alt producator in Europa care poate sa se laude si nu doar sa se laude, ci sa si dovedeasca acest lucru. Un alt element in zona de sustenabilitate: suntem prima companie din grup care a avut o strategie de sustenabilitate inca de acum trei ani. Suntem integrati 360 de grade, avem capabilitatea noastra de reciclare la Copsa Mica, astfel incat reciclam bateriile pe care le colectam din piata si nu numai. Reciclam aproximativ 30.000 de tone de baterii uzate pe an.
Ca fapt divers, sa zic ca bateria plumbacida e cel mai reciclat si mai reciclabil produs la nivel mondial. 99% din componentele sale se recicleaza si se reintroduc in circuitul productiei. Desi pare neverosimil, bateria auto e cel mai reciclabil produs la nivel mondial.
DB: Conduci si Fundatia Rombat. Prin fundatie, esti implicat in tot felul de actiuni, atat culturale, cat si sportive. Ce te-a dus catre aceasta zona?
Alin Ioanes: Am demarat actiunile in aceasta zona a Fundatiei Rombat de acum vreo trei ani. Avand aceasta credinta a mea, ca trebuie sa lasam ceva in urma noastra si nu numai atat, trebuie sa dam inapoi comunitatii ceva din ceea ce comunitatea, pana la urma, face impreuna cu noi.
Nu ma ascund sa spun ca pentru anul asta avem un proiect foarte ambitios de a dezvolta in parteneriat cu primaria si cu alta companie un centru de excelenta si un centru pentru educatie la nivelul orasului Bistrita prin care copiii cu anumite abilitati exceptionale sau, pe de alta parte, copiii care nu au posibilitati sa poata beneficia de excelenta in educatie, de coaching, de ghidare in zona aceasta educationala si – de ce nu? – sa aiba un spatiu in care sa-si poata derula hobbyurile lor.
DB: Rolul de CEO iti mananca foarte mult timp, pentru ca altfel este imposibil sa gestionezi tot. Cat timp iti mai gasesti pentru pasiunile tale si pentru familie?
Alin Ioanes: Nu am neaparat foarte mult timp la dispozitie, asa cum ai mentionat. Imi place sa ies cu motocicleta, dar am din ce in ce mai putin timp la dispozitie. Mai mult decat atat, am tot mentionat pe parcursul discutiei noastre despre educatie – un lucru la care tin este acela de a face tu pentru prima oara niste lucruri inainte de a le cere celorlalti. Sunt unul dintre cei implicati intr-un nou program de educatie. Iau parte la un program destul de amplu la Harvard University. Ca urmare, si asta imi mananca din resursele de timp pe care le-as fi putut avea la dispozitie pentru alte chestiuni personale. In concluzie, timpul personal e aproape inexistent in momentul de fata, dar cred ca e utilizat intr-un mod cu valoare adaugata…
DB:… si eficient. Deci eficienta te caracterizeaza chiar si in viata personala. Sa rezolvi lucrul intr-un timp scurt, dar bine facut, pana la urma. Daca ar fi sa-i dai acum un sfat unui tanar aflat la inceput in zona de industrie, care ar fi sfatul ala despre leadership pe care l-ai putea da?
Alin Ioanes: Daca e la inceput de drum in industria din care facem noi parte, e foarte important sa o inteleaga operational, inainte de orice. Corelarea dintre productie, parte financiara, produs, marketing, flux tehnic, research and development este esentiala pentru intelegerea businessului in sine. Ca urmare, orice tanar care ar dori sa aiba o cariera in zona asta consider ca ar trebui sa parcurga aceasta interdisciplinabilitate. Sa fie activ in toate zonele astea, sa le inteleaga inainte de a se pozitiona intr-o anumita zona din business. In spatele KPI-urilor, in spatele indicatorilor financiari e foarte multa zona operationala pe care trebuie sa o intelegi. Iar in industria noastra, eficienta operationala e cheia succesului.
DB: Sa ne intoarcem in zona auto. Care a fost prima ta masina? Ai o amintire din perioada de inceput ca tanar sofer?
Alin Ioanes: Prima masina, mi-o amintesc si acum, a fost un Opel Vectra. In vremea respectiva, prin 1998, cred ca era o supermasina pe la noi. La fel ca si BMW Seria 3 „ursuletul”, acestea erau repere pentru generatia de atunci. De asemenea, Opel Vectra era o masina extrem de versatila si una extrem de bine ancorata in mentalul colectiv al vremii respective. A fost prima mea masina si imi aduc aminte ca eram extrem de atent sa nu fie cumva deteriorata, sa o zgarie cineva sau sa lase vreo alta urma pe masina. Cam asta e ce-mi amintesc din vremurile respective.
DB: Grija fata de masina cred ca ne caracteriza pe toti in perioada aceea. Recunosc ca eu am inceput cu Dacia 1310 cu bord de CN – erau cautate in mod special, aveau un alt fel de design, pareau mai „moderne”.
Alin Ioanes: Nu era usor sa ai propria masina, de aceea se punea mult pret si atentie pe ea, deoarece era un efort inimaginabil sa reusesti, la vremea respectiva, ca si tanar, sa ai o masina. Imi aduc aminte ca eram studenti, iar in jurul meu nu avea nimeni masina. Nu exista notiunea de a fi student si a avea masina. Acum, cred ca foarte mare parte dintre studenti detin o masina. Deci efortul de a achizitiona sau de a reusi sa aduni o anumita suma de bani si sa iti iei o masina e cu totul altul.
De asta, cred ca atentia si cat pret puneam pe masina sunt intr-o relatie directa cu efortul pe care-l facem pentru a achizitiona acea masina. Dar anterior de a avea propria masina, ma bucuram de fiecare data cand puteam sa pun mana, cum zici, pe masina tatalui meu si sa fac cate o escapada cu acea Dacie galbena…
DB: Ai ales ca masina personala un BMW X5 din perspectiva de masina buna pentru familie, masina care sa-ti satisfaca si nevoile sportive, sau conduci si o alta masina care sa fie doar a ta?
Alin Ioanes: In general, noi, ca romani, ne uitam la o masina care sa ne indeplineasca aproape toata zona de nevoi, atat personale, de business, cat si familiale. Exact in felul asta m-am uitat si eu la BMW X5, o masina care acopera si nevoia de a te deplasa intr-un weekend, impreuna cu familia, a merge si la munte, a merge si intr-o deplasare profesionala si este, in acelasi timp, si o masina sigura, in conditiile in care stim foarte bine ca, in Romania, partea de securitate pe sosele este foarte importanta. Asta tinand cont ca suntem in continuare, la mare distanta, numarul 1 in accidente rutiere.
DB: Exceptand Seria 3, pe care ai iubit-o dintotdeauna, ai un top de trei modele, indiferent de brand, care ti-au atras atentia intotdeauna sau pe care le-ai urmarit, chiar daca nu le-ai condus?
Alin Ioanes: Imi place Mazda MX-5. E un model care intra cu totul intr-o alta zona, dar iti ofera acea placere a condusului, iti ofera acel sentiment de libertate, de conexiune cu soseaua. Am admirat, de asemenea, in decursul timpului cat de bine conectat cu nevoile consumatorului a fost Volkswagen prin Volkswagen Golf. E un model de referinta prin modul in care au reusit sa aiba o adresabilitate inspre publicul lor. Intr-o alta zona, imi place foarte mult ca design si din perspectiva pozitionarii Porsche Cayenne.
DB: Cum e legatura cu motocicleta? Cand ai descoperit-o si ce te-a tras sa faci asta?
Alin Ioanes: Eram in UK, unde am condus o companie pentru vreo sase ani de activitate. Un coleg de-al meu, venit din Canada, era mare motociclist si el m-a tras in aceasta „capcana” frumoasa a motociclismului. Am achizitionat un BMW GS 1200 la vremea respectiva.
DB: Ai ramas fidel brandului, doar ai schimbat numarul de roti…
Alin Ioanes: Da, culmea e ca si recomandarea lui, desi nu avea nicio legatura cu afinitatea mea pentru brandul auto BMW, mergea tot catre zona acestui brand. De ce? Pentru ca, intr-adevar, pe zona de touring, BMW GS 1200 e un „icon”. E o motocicleta extrem de stabila, extrem de dinamica si versatila in acelasi timp, putand fi folosita atat in zona de road, cat si – limitat, bineinteles – in partea de off-road. E recunoscuta, din perspectiva asta, ca o motocicleta extrem de stabila si extrem de utilizata in zona de touring. Am fost intr-o expeditie in Chile. Ne-am intalnit acolo cu foarte multi motociclisti care traversau America de Sud pe motocicleta. Cred ca, sa nu exagerez, undeva la 70-80% dintre ei erau posesori de BMW GS.
DB: Tu ai facut o astfel de aventura pe doua roti sau pe patru roti?
Alin Ioanes: In America de Sud a fost pe patru roti. Am avut o perioada scurta si o motocicleta acolo, dar majoritar a fost pe patru roti. Sunt, sa zic asa, un motociclist de weekend. Timpul mi-este destul de limitat, astfel incat, si din perspectiva asta, am un time-frame destul de redus in care pot sa ies si sa ma bucur de hobbyul asta, pana la urma. In ultimul timp imi este din ce in ce mai teama, pentru ca vad foarte multe accidente pe drumurile Romaniei, foarte multi motociclisti implicati in accidente foarte grave si chiar mortale. Am cumva si o teama de a iesi singur cu motocicleta. Prefer, cand ies, sa iesim in grup, sa iesim mai multi si atunci sa avem aceasta parte de securitate a condusului mai bine ancorata in realitate.
DB: Cred ca motociclismul, ca hobby, are intotdeauna si aceasta componenta foarte importanta de socializare, de grup de motociclisti care ies, exploreaza impreuna sau pur si simplu se intalnesc si discuta frecvent.
Alin Ioanes: E o comunitate mica, ce devine din ce in ce mai mare. Motociclismul devine un hobby si un sport din ce in ce mai populare. Vad foarte multe tinere care incep sa adere la miscarea asta si e foarte bine. Cred ca stiu unde trebuie sa mai lucram un pic: la constientizarea participantilor la trafic in a-i respecta un pic mai mult pe cei pe doua roti. Aici intervine si o alta parte din perspectiva mea: de multe ori, se manifesta si un hazard poate prea dus la limite din partea celor care sunt pe doua roti.
DB: Iti impartaseste cineva din familie afinitatea catre doua roti?
Alin Ioanes: In momentul de fata, nu. Fiica mea cea mica si-ar dori sa inceapa o tachinare cu partea asta de motociclism. Insa e destul de scunda si are o problema cu stabilitatea pe motocicleta, dar eu o incurajez sa incerce, daca isi doreste sa mearga in directia asta.
DB: Cum vezi tu schimbarile care se intampla in zona de electrificare in contextul problemelor si costurilor cu energia?
Alin Ioanes: Cred ca industria automotive europeana este intr-un moment crucial. Industria automotive s-a bazat in decursul timpului pe aceste imbunatatiri incrementale. Stim foarte bine de aceste procese de „continuous improvement”, axate pe imbunatatiri, care au venit inclusiv in zona de poluare: vezi tranzitia la Euro 2, 3, 4, 5, 6 si asa mai departe. Pe acest fond, in principiu, atat modelul de business, cat si structura spectrului de produse au ramas aceleasi.
Cu ce ne confruntam acum in industria automotive? Vorbim despre un „disruptive business model” pe care cei din zona de electrificare il aduc. Este un model de business diferit. Vorbim de o integrare verticala, de o structura a produsului cladita pe cu totul alta logica decat a produsului anterior. Vorbim de alt tip de furnizori, astfel incat vedem o dificultate a jucatorilor traditionali in a se aseza in aceasta piata a masinilor electrice. Inclusiv platformele de constructie ale automobilelor cu motor termic sunt cu totul pe o logica diferita fata de platformele pe care sunt construite masinile electrice.
DB: Fiindca am vorbit de provocarile industriei auto de acum, vezi infuzia de modele din China ca o noua provocare pentru industria auto?
Alin Ioanes: Competitorii din Far East isi vor creste cota de piata in urmatorul interval. In momentul in care un brand, fie el chinezesc sau dintr-o alta tara, iti aduce beneficii multiple la jumatate de pret, e greu sa mai ramai fidel fata de un anumit tip de brand. Va spun asta pentru ca datele statistice ale primelor luni arata ca trei din cinci masini vandute, spre exemplu, in diverse zone din Romania sunt masini chinezesti. Odata cu dezvoltarea retelei de dealeri, odata cu dezvoltarea unei retele foarte bine ancorate in Romania si cu promovarea unor conditii de garantie de cinci sau chiar sapte ani, cand ai masini la preturi de 60% din pretul concurentei europene si extrem de bine dotate din perspectiva facilitatilor pe care ti le ofera, decizia devine destul de simpla pentru foarte multi dintre consumatori. Primul lucru la care trebuie sa ne uitam e consumatorul si modul in care acesta reactioneaza la piata, pentru ca noi sa putem veni in intampinarea nevoilor consumatorului.
Pare o paradigma, daca ne uitam in urma. Acum 10-15 ani, producatorii europeni din zona de automotive faceau transfer de know-how inspre producatorii chinezi, care la vremea respectiva erau la inceputurile incercarilor de a avea variante fiabile pe zona asta, de motoare termice. Am fost niste exportatori de know-how in acea zona.
Intre timp, paradigma s-a schimbat. Cum spuneam, automobilul electric sta pe o cu totul alta logica, cu totul o alta platforma. Producatorii chinezi sunt mult mai avansati din multe perspective si s-au dezvoltat. A fost un focus in zona asta de R&D pentru ei.
Prin urmare, acum ne trezim ca nu reusim sa tinem pasul cu ceea ce reprezinta aceasta tehnologie in industria auto.
DB: Cum ti s-a parut BMW X7 astazi? Ce crezi ca e bine, ce crezi ca nu e bine? Mai ales ca ai un X5, deci lucrurile sunt foarte familiare…
Alin Ioanes: Imi place masina, e o masina premium, e o masina reprezentativa pentru brandul BMW. La fel, cum cred si despre X5, e o masina foarte agila pentru dimensiunea ei. E o masina care ofera confort inainte de multe altele. Are foarte multa tehnologie incorporata.
In acelasi timp, nu sunt adeptul eliminarii butoanelor. Si faptul ca s-au eliminat butoanele si avem doar comenzi digitale pe un display din care putem alege anumite comenzi poate sa fie, din perspectiva mea, derutant. Poate sa fie, de asemenea, un element care sa-ti distraga atentia de la condus, daca petreci cateva secunde cautand cine stie ce comanda pe ecranul tactil. In rest, vad materiale de calitate, desi am vazut unele detalii la care as mai lucra un pic – tinand cont ca suntem in segmentul cel mai inalt de calitate al producatorului BMW. Imi place ca are partea asta de sunet foarte bine ancorata in realitatea de astazi. In rest, nu stiu ce as mai adauga sau ce as mai mentiona. Cam asta e...
DB: Ma bucura ca am avut ocazia sa stam de vorba atat de mult impreuna, sa povestim si sa cunosc omul din spatele unui brand foarte cunoscut, nu doar la noi.
Alin Ioanes: Multumesc frumos, a fost o placere si va asteptam in zona cand mai aveti drum. Cu siguranta, de fiecare data veti gasi aici ceva nou, care sa va incante si sa va puna niste intrebari referitoare la ceea ce inseamna relevanta acestei industrii in toata dinamica economiei romanesti.
