Cel mai recent Ordin al presedintelui ANAF, prin care, practic, creste numarul inspectorilor care se vor ocupa de realizarea controalelor la persoanele fizice, vorbeste despre o presiune deja existenta de noua ani de zile pe romanii cu venituri mari sau cu risc fiscal ridicat.
Documentul publicat recent in Monitorul Oficial contine insa un element in plus, care ar trebui sa fie citit de ”orice persoana fizica care are sau a avut obligatia sa stabileasca sau plateasca obligatiile fiscale prevazute de lege”, pentru ca, de data aceasta, Fiscul avertizeaza, fara sa o spuna direct, ca este cu ochii pe toti contribuabilii persoane fizice care si-au determinat singure impozitul si contributiile sociale.
Ordinul ”privind competenta de exercitare a verificarilor situatiei fiscale personale si activitatilor preliminare acesteia” nu ocupa nici jumatate de pagina de Monitor si contine doar opt articole. Inca din primele trei, ANAF isi face cunoscuta intentia.
Astfel, primul articol anunta ca activitatea de verificare preliminara va fi efectuata de Directia generala control venituri persoane fizice. Al doilea articol spune ca verificarea situatiei fiscale a contribuabililor va fi facuta atat de Directia generala de control, cat si de serviciile de verificari fiscale din cadrul directiilor generale regionale ale finantelor publice, iar al treilea arata ca aceste doua organe fiscale au competente de verificare pe teritoriul intregii tari. In traducere, ceea ce vrea Fiscul sa spuna printre cuvinte este ca tocmai si-a intarit echipele de control persoane fizice si ca va pune accentul pe verificarea preliminara, ceea ce va duce la cresterea numarului de persoane controlate care au fost deja selectate in baza unei analize preliminare imbunatatite.
In conditiile in care toate recomandarile internationale pentru administratiile financiare sunt sa se asigure ”ca au increderea si respectul contribuabililor lor”, cum o spune chiar OECD zilele astea, si sa stimuleze conformarea voluntara - contribuabilul sa fie motivat sa isi declare voluntar veniturile, sa i se faciliteze aceasta declaratie - Fiscul nostru pare sa nu arate ca are incredere in contribuabili. Ne declaram singuri veniturile si primim si o bonificatie, dar, in acelasi timp, ar trebui sa ni se usureze viata – imi amintesc toate discutiile privind erorile primite in zilele premergatoare depunerii Declaratiei Unice si problemele generate de incarcarea datelor.
Or, in aceste conditii, ne putem astepta ca acei contribuabili care ar putea face subiectul unei verificari fiscale sa devina din ce in ce mai numerosi, sa nu mai faca parte doar din randurile persoanelor cu averi de peste 25 de milioane de euro sau al celor cu risc fiscal crescut, ci sa fie, in fapt, orice persoana care si-a determinat singura impozitul si contributiile sociale prin Declaratia Unica.
In plus, ANAF pare sa complice lucrurile si revine la o procedura deja prevazuta in Codul de Procedura Fiscala, dar neutilizata pana acum – evaluarea documentara. Conform informatiilor publicate pe site-ul ANAF, exista, in acest moment, un proiect de Ordin pentru ”implementarea si aplicarea, intr-un mod unitar, a prevederilor legale privind efectuarea actiunii de verificare documentara”. In situatia in care, ca urmare a verificarii documentare, organul fiscal constata diferente fata de creantele fiscale, veniturile sau bunurile impozabile si/sau informatiile declarate de contribuabil/platitor, acesta instiinteaza contribuabilul/platitorul despre constatarile efectuate si solicita documentele pe care contribuabilul/platitorul trebuie sa le prezinte in vederea clarificarii situatiei fiscale.
Daca in termenul de 30 zile de la comunicarea instiintarii sau daca documentele prezentate nu sunt suficiente pentru clarificarea situatiei fiscale, organul fiscal stabileste diferentele de creante fiscale datorate prin emiterea unei decizii de impunere sau dispune masurile necesare respectarii prevederilor legale, dupa caz.
Pana acum, controlul viza mai multi ani fiscali (maximum cinci), iar volumul de documente si informatii solicitate era oricum mare. Daca ne gandim mai ales la Declaratia de patrimoniu si venituri, doar ea are 16 pagini, iar completarea necesita acumularea si verificarea prealabila a informatiilor. Dupa cum se stie, Declaratia contine referinte la actele privind bunurile mobile si imobile detinute in perioada verificata, la conturile bancare (curente si orice tip de depozit) din orice banca, din tara sau strainatate, titluri de valoare (actiuni, de pilda), asigurari de orice fel, la orice tip de venit obtinut, inclusiv mostenirile si donatiile, dar si datoriile si cheltuielile efectuate in anul sau anii verificati.
Intervalul de timp in care trebuie completata poate parea generos doar acelor contribuabili ordonati, care au o evidenta stricta a intregului patrimoniu. Ceilalti vor fi presati de timp si de numarul mare de evidente si dovezi cerute – extrase bancare, contracte, chitante si facturi.
In plus, daca pana acum un control fiscal putea sa dureze de la cateva luni pana la maxim 365 de zile, cu excluderea perioadelor de suspendare (care trebuie totusi temeinic motivate), acum, odata cu introducerea procedurii preliminare, procesul risca sa se prelungeasca. De asemenea, s-ar putea interpreta ca verificarea documentara sub rezerva verificarii ulterioare aduce atingere principiului unicitatii inspectiei fiscale.
Si, atunci, primul indemn pentru contribuabili ar fi acela de a-si face un obicei din a pastra orice dovezi ale unei cheltuieli importante – facturi, chitante sau ale unor venituri suplimentare, cum ar fi primirea unei mosteniri. Oricand, oricine poate fi vizat de o inspectie fiscala. Al doilea indemn este acela ca, la fel cum apelati la medicul de familie, la orice semn de ingrijorare, sa luati in considerare si existenta unui ”consultant de familie”, care sa va faca anamneza. In America, de pilda, orice familie are un contabil care ii cunoaste situatia financiara si impozitele pe care trebuie sa le plateasca. In fond, poate fi si acesta un semn de modernizare a Fiscului nostru, care pare sa mearga pe urma Agentiei de Administrare Fiscala a Statelor Unite – vestitul IRS .
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 36,4 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2019. Reteaua noastra este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajuta sa le oferim clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY este liderul de pe piata serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajati din Romania si Republica Moldova furnizeaza servicii integrate de audit, asistenta fiscala, asistenta in tranzactii si servicii de asistenta in afaceri catre companii multinationale si locale. Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informatii, vizitati pagina noastra de internet: www.ey.com
