In urma analizarii in detaliu a Planului National de Redresare si Rezilienta, au fost identificate urmatoarele propuneri de investitii ce au ca scop sustinerea directa sau indirecta a IMM-urilor:
Masuri in cadrul carora IMM-urile sunt beneficiari directi
Au fost identificate 8 masuri de finantare/sustinerea directa a activitatii IMM-urilor, masuri prin care se implementeaza reformele mai sus mentionate, pentru care se aloca prin PNRR o finantare in valoare de aproximativ 1.335 mil. euro. Numarul de beneficiari directi este de aproximativ 3.246 de intreprinderi, existand totodata si masuri pentru care numarul IMM-urilor beneficiare nu a fost determinat.
CONCLUZIILE CNIPMMR DUPA ANALIZA PNRR
1. Valoarea totala a masurilor de dezvoltare/sustinere a sectorului IMM-urilor se situeaza sub nevoia reala de finantare a acestora. Prin insumarea finantarilor prevazute in PNRR pentru mediul de afaceri (nu exclusiv pentru IMM-uri), rezulta o suma aproximativ 1,3 mld. euro spre deosebire de 5,1 mld. euro care, conform studiului PWc invocat de catre autoritati in PNRR la pag. 582, reprezinta valoarea reala necesara a fi directionata catre IMM-uri.
2. Din analiza cheltuielilor finantate prin PNRR rezulta ca 22% din valoarea totala prevazuta pentru mediul de afaceri (1,3 mld.euro), respectiv aproximativ 286 mil. euro vor reprezenta costuri cu comisioanele si cheltuielile de administrare ale unor entitati terte.
Exemplu masura de capital de risc (pag. 676) unde „costul total al investitiei este 400 milioane euro pana in 2026 (excluzand resursele rambursate) si va include:
- Investitii in beneficiari finali
- Costuri si comisioane de management pentru entitatea desemnata pentru administrarea fondului de fonduri - un plafon anual de 0.5% pentru durata implementarii instrumentului (inclusiv dupa 2026)
- Costuri si comisioane de management la nivelul intermediarilor financiari, stabilite in mod competititiv (plafon indicativ – 20% pentru durata existentei fiecarui fond, inclusiv dupa 2026).”
3. Proiectele de investitii in mediul de afaceri nu sunt construite pe baza unor indicatori cuantificabili. Multe dintre masurile care au ca scop finantarea IMM-urilor nu prevad clar cate dintre acestea vor beneficia de sprijin. Totodata nu se prezinta procentual cate IMM-uri vor fi sustinute la nivel national. Din analiza realizata rezulta ca ~3.246 de IMM-uri, respectiv doar 0,04% din totalul IMM-urilor din Romania, vor putea beneficia de o forma de finantare prevazuta in PNRR.
4. Absolut toate reformele au o componenta de asistenta tehnica, lucru care nu se justifica in conditiile in care avem personal specializat angajat in aparatul de stat, care totodata beneficiaza de sporuri pentru atragerea de fonduri si implementarea proiectelor cu finantare europeana. Sustinerea atat a cheltuielilor cu consultanta externa cat si a cheltuielilor cu personalul specializat din sistemul bugetar nu arata decat o administrare defectuoasa a fondurilor publice. Suma totala identificata in PNRR care urmeaza sa acopere servicii de consultanta si asistenta tehnica este de cel putin 174,26 mil. euro, astfel cum reiese din Anexa 1.
5. Totodata, in cadrul schemelor de finantare a mediului de afaceri sunt mentionate costuri cu consultanti externi, fara a se mentiona sumele exacte (ex. pag.589 „Procesul de operationalizare a Fondului de capital de risc va fi coordonat de catre FNGCIMM, pe baza materialelor elaborate de consultantul angajat” si pag.591 „Investitii finantate: • Cheltuieli de consultanta si asistenta tehnica pentru dobandirea de expertiza in domeniul instrumentelor de tip equity.”), in loc ca aceasta suma sa fie utilizata in scopul sustinerii activitatii IMM-urilor, lucru care ar aduce plus valoare in economie.
6. In documentul prezentat de autoritati se mentioneaza ca prin PNRR sunt sprijinte start-up-urile, in timp ce prin POR sunt sprijinite IMM-urile mai putin start-up-urile, cu toate ca din analiza masurilor prezentate mai sus rezulta ca doar 69 de start-up-uri vor fi finantate (pag.1126 din PNRR). Un numar nejustificat de mic in raport cu sprijinul acordat de Comisia Europeana prin acest program.
7. Instrumentul financiar denumit „Garantie de portofoliu” concureaza programul „IMM Invest”, care este un program national ce si-a dovedit eficienta pana la acest moment si care nu implica din partea statului roman suportarea de costuri cu comisioanele.
8. Alte aspecte observate:
- Mediul de afaceri primeste imprumuturi si nu granturi;
- In document apar de foarte multe ori expresii de genul “se vor achizitiona servicii externe de asistenta tehnica” sau “se va implementa cu asistenta tehnica externa”, dar fara a se prezenta sume;
- In forma initiala publicata existau anexe care au fost preluate ca atare de la diverse entitati private;
- Nu a fost preluata niciuna din propunerile partenerilor sociali desi acestia au participat la sedintele organizate de Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene si au transmis in nenumarate randuri punctul lor de vedere.
PROPUNERILE CNIPMMR
1. In cadrul Schemei de minimis si schemei de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor ar fi recomandat sa se prevada si acordarea unor vouchere in valoare unitara de 5000 euro, cu ajutorul carora 100.000 de IMM-uri sa poata sa-si digitalizeze activitatea, astfel: sa-si creeze un site de prezentare, sa-si achizitioneze o semnatura electronica, sa-si achizitioneze o aplicatie utila pentru implementarea telemuncii, sa achizitioneze echipamente hardware.
2. In plus fata de propunerea de mai sus, CNIPMMR a inaintat Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene inca 3 propuneri de programe care aveau ca scop sustinerea IMM-urilor, respectiv:
a) „Romania Tech Nation” care avea ca si scop sustinerea a cel putin 20.000 de start-up-uri cu componenta digitala in fiecare judet, plus Bucuresti, cu cate 40.000 euro/start-up.
Prin program se urmareste:
- Cresterea unui ecosistem de afaceri capabil sa faca fata provocarilor viitorului;
- Resurse umane calificate si cu competente in tehnologia informatiei;
- Sustinerea initiativelor antreprenoriale;
- Digitalizarea mediului de afaceri;
b) Prin programul EQUITY propuneam crearea unui fond de investitii de tip capital de risc prin care sa se asigure accesul la lichiditati a IMM-urilor, respectiv a 10.000 IMM-uri inovative, start-up-uri si scale-up-uri cu o suma investita de maxim 200.000 euro. Partenerii Fondului de investitii, CNIPMMR si FNGCIMM SA-IFN, aveau ca atributii supravegherea modul de utilizare a resurselor financiare, fondul urmand sa-si faca exitul din companiile in care investea in capitalul lor social, dupa minim 3 ani.
Prin program se urmarea:
- Cresterea unui ecosistem de afaceri capabil sa faca fata provocarilor viitorului;
- Sustinerea initiativelor antreprenoriale;
- Cresterea numarului de IMM-uri capitalizate si bancabile;
- Cresterea initiativelor antreprenoriale in domeniul tech si nontech;
- Cresterea internationalizarii IMM-urilor;
- Reducerea somajului prin crearea de noi locuri de munca.
c) Prin „IMM RESTART ROMANIA” se intentiona sustinerea IMM-urilor in contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19, urmand sa fie acoperite costurile de finantare si garantare (granturi pentru acoperirea comisioanelor de administrare si risc si a dobanzilor pe o perioada de 8 luni, grant direct reprezentand 10% din valoarea creditului), precum si costurile cu asistenta tehnica acordata aplicantilor.
Prin acest program se dorea sustinerea a 50.000 de IMM-uri, cu o valoare medie de 30.000 euro/finantare.
3. Totodata, avand in vedere ca in PNRR se vorbeste mai multe despre colaborarea institutiilor publice cu ONG-urile pentru cresterea calitatii consultarilor publice la toate palierele administratiei si necesitatea intaririi capacitatii institutionale a acestora, solicitam sa se acorde locul cuvenit partenerilor sociali, conform prevederilor Legii dialogului social nr. 62/2011 acestia fiind singurii abilitati sa participe la consultari si sa negocieze acorduri pe probleme de interes comun.
Prin consolidarea capacitatii partenerilor sociali in vederea participarii la dezvoltarea si implementarea de politici si proiecte publice, se pot implementa reforme precum:
a. Definirea unui mecanism bi-partit eficient care sa fundamenteze stabilirea nivelului salariului minim pe economie; un mecanism inseamna nu doar indicatorii care fac posibil calcului nivelului salarial minim, ci si studiile si analizele care estimeaza efectele induse la nivelul economiei si al companiilor, singurele care pot sa indice zonele de vulnerabilitate si permit gandirea unor solutii.
b. Redefinirea sectoarelor de activitate astfel incat acestea sa corespunda realitatilor economice si industriale ale Romaniei;
c. Reforma Comitetelor sectoriale;
d. Actualizarea standardelor ocupationale;
e. Actualizarea legislatiei incidente relatiilor de munca cu scopul de raspunde noilor schimbari din piata muncii;
f. Evaluarea si monitorizarea functionarii dialogului social.
In concluzie, se poate observa ca prin propunerile de masuri inaintate de catre CNIPMMR urmau sa fie finantate 180.000 de IMM-uri si nu doar 3.000, astfel cum se mentioneaza in PNRR, si ar fi acoperit nevoia de finantare a sectorului IMM de 5 mld euro.
ANEXA 1 – Cheltuieli cu consultanta si asistenta tehnica externa
Puteti consulta materialul si in documentul de mai jos:
