Desi in a doua jumatate a anului 2014 redresarea economica a continuat intr-un ritm lent, iar temerile privind perspectivele pe termen lung ale Zonei Euro au fost realimentate, cresterea PIB-ului Zonei Euro este estimat ca va evolua pozitiv, de la 0,8% in 2014, la 1,2% in 2015.
Asteptam asadar o crestere de 1,6% pe an intre 2016 si 2018, se arata in prognoza din decembrie 2014 a EY Eurozone Forecast (EEF). Impactul generat de efectele combinate ale slabirii monedei Euro, relaxarii fiscale, scaderii preturilor petrolului si cresterii increderii din sectorul bancar va conduce la redresarea treptata a Zonei Euro.
PIB-ului Romaniei este estimat sa inregistreze o crestere si in 2015...
Romania a depasit asteptarile in trimestrul trei, cu o crestere estimata a PIB-ului de peste 2% de la an la an, marcand una din cele mai rapide cresteri din Uniunea Europeana. Cresterea surprinzator de mare din T3, de 1,9%, a urmat estimarilor revizuite in scadere de 0,3% in T2 si unei cresteri de 0,5% in T1, in contextul in care datele anterioare indicasera doua scaderi consecutive si, prin urmare, intrarea in recesiune tehnica in prima jumatate a anului 2014. Revizuirile au fost influentate de modificarile generate in conturile natiunilor de alinierea la noua metodologie a Sistemului European de conturi.
Desi profilul trimestrial al Romaniei din acest an a fost caracterizat de volatilitate, perspectivele raman inca destul de optimiste. Sentimentul legat de economie in Romania este in prezent peste media inregistrata pana acum, productia industriala si vanzarile cu amanuntul au crescut amandoua cu 5-6% pe an in T3, mai lent decat tendintele anterioare recente, dar inca destul de puternic, iar importurile au atins un nou varf in T3, in linie cu cererea interna in crestere. in conditiile in care revenirea economica din zona Euro nu va inregistra un impas per ansamblul regiunii, ne putem astepta ca PIB-ul sa creasca cu 2% in 2014 si cu peste 2,5% in 2015.
... sustinut de cresterea cheltuielilor de consum...
Volumele vanzarilor cu amanuntul au fost relativ modeste in T2 si T3 dupa cresterea rapida din T1. Dar tendinta dominanta de consum ar trebui sa fie pozitiva in prezent, date fiind increderea mai mare a consumatorilor si cresterea nivelului veniturilor reale ale populatiei. De asemenea, este de asteptat o crestere a investitiilor, pe fondul unui nivel de incredere mai ridicat al mediului de afaceri in economie. Aceasta incredere va fi influentata insa, de modul in care revenirea economica a Zonei Euro isi va redobandi avantul.
Consolidarea cererii interne va fi sprijinita de:
> un nivel scazut al inflatiei care vine in sprijinul consumatorilor – inflatia indicelui preturilor de consum a fost de 1,4% in octombrie, mai mare decat in lunile precedente ale anului, dar inca suficient de scazuta. Presiunile exercitate pe preturi ar trebui sa se intensifice treptat, pe masura ce se consolideaza economia. Este de asteptat ca inflatia sa atinga un nivel mediu de 1,1% in acest an si de 2,2% in 2015. in orice caz, cresterile robuste din zona salariilor ar trebui sa genereze o crestere solida a venituri reale.
> o relaxare a politicii monetare – Banca Nationala a Romaniei (BNR) a modificat din nou politica monetara in noiembrie, reducand rata dobanzii la 2,75% si nivelul rezervelor pentru depozitele detinute de straini la 14%. Aceste masuri au fost luate ca raspuns la mentinerea inflatiei mult sub tinta previzionata si a continuarii contractarii creditelor. Se estimeaza insa ca BNR se apropie de sfarsitul unui ciclul de relaxare monetara, pe masura ce inflatia reincepe sa creasca inspre nivelul tinta prestabilit.
...si de tendinta pozitiva a exporturilor
Performantele foarte bune ale exporturilor, care au crescut cu pana la 13% in 2013, au stimulat activitatea industriala, care a inregistrat si ea o crestere de peste 7%. Intensificarea cererii externe ar trebui sa continue sa stimuleze activitatea industriala si exporturile si in acest an. Cu toate acestea, productia industriala a fost nevoita sa faca eforturi serioase pentru a obtine rezultate bune in ultimele luni, fiind confruntata si cu o evolutie slaba a acestui sector in intreaga Zona Euro. Estimarile arata, insa, ca aceasta tendinta nu va persista.
Perspectiva pe termen mediu a Romaniei depinde in continuare de Zona Euro
Perspectivele economice ale Romaniei raman dependente in mare masura de Uniunea Europeana, care absoarbe 70% din exporturi. Cota exporturilor romanesti catre piata mondiala e de asteptat sa creasca cu 4,1% in 2014 si cu 4,6% in 2015, comparativ cu doar 2,5% inregistrata anul trecut. Presupunand ca economia europeana isi va continua revenirea, cresterea PIB-ului Romaniei este asteptata sa inregistreze o medie anuala de 3,4% in perioada 2015-2020.
Perspectivele Zonei Euro
Zona Euro se va bucura de o cerere puternica in privinta exporturilor in 2015 – inregistrand o accelerare a cresterii de la 3,4% in 2014, la 3,7% in 2015, urmata de o medie de 4% intre 2016 si 2018 – pe masura ce Statele Unite si Marea Britanie isi vor continua redresarea economica, iar o moneda Euro mai slaba va ajuta economiile mai putin competitive din regiunea Euro. Mai mult decat atat, pe fondul operatiunii Bancii Central Europene (ECB) de revizuire a calitatii activelor (AQR), care a ajutat la restabilirea increderii in sectorul bancar, alaturi de masurile complementare luate de ECB pentru cresterea nivelurilor de lichiditate, a cresterii nivelului de incredere a mediului de afaceri in economie, incepand cu anul 2015 accesul la finantare ar trebui sa fie mult mai usor.
Gospodariile, afacerile si guvernele din aproape toate tarile vor fi nevoite sa mentina sub control cresterea cheltuielilor pentru a reduce nivelul de indatorare. Ritmul de crestere a Zonei
Euro intre 2016 si 2018 va fi cu mai mult de o jumatate de punct procentual mai scazut decat in deceniul de dinainte de 2007, cand cresterea PIB-ului s-a situat la o medie de 2,3% pe an.
De subliniat este faptul ca factorii de decizie dispun de un arsenal mult diminuat de masuri prin care sa contrabalanseze eventuale dezechilibre viitoare. Cu opt state membre ale zonei Euro inregistrand o datorie publica de peste 90% din PIB, sase dintre acestea avand un nivel de peste 100%, guvernele dispun de un spatiu de manevra minimal pentru stimulente financiare. Iar, in eventualitatea ca inflatia nu va creste la fel de repede precum se anticipeaza pentru anii care vin, nu este limpede daca un eventual program de achizitie de obligatiuni suverane de mari dimensiuni s-ar putea dovedi la fel de puternic precum s-ar fi putut dovedi cu un an sau doi in urma.
Revenirea investitiilor pe masura ce temerile bancilor scad
Odata cu cresterea accesului la finantari si imbunatatirii constante a conditiilor de creditare, investitiile fixe totale din Zona Euro sunt estimate sa creasca de la zero in 2014, la 0,9% in 2015 si la 2,7% in 2016, inainte de a se stabiliza la aproximativ 2,5%. Mai mult, odata cu eforturile ECB de revigorare a pietei de valori mobiliare garantate cu active – permitand, astfel, bancilor sa vanda credite si sa faca mai mult loc imprumuturilor in bilanturile lor – exista potentialul necesar pentru activarea unui scenariu pozitiv.
De asemenea, merita luat in considerare potentialul de crestere a riscului din partea investitiilor straine directe efectuate in cadru intern (FDI). Unele tari, mai ales Spania si Irlanda, au beneficiat deja substantial de cresteri ale fluxurilor FDI in ultimii ani, gratie unei competitivitati mult imbunatatite in termeni de costuri si a imbunatatirii mediilor de afaceri. O moneda unica in depreciere ar trebui sa faca fluxurile FDI interne mult mai atragatoare pentru firme din afara Zonei Euro, asa cum este cazul si cu eforturile de reforma legate de stimularea cresterii.
Gospodariile incurajate de costurile mai mici ale energiei si de revenirea pietei muncii
Dupa 15 trimestre consecutive cu preturi ale petrolului de peste 100 USD barilul, consumatorii trec acum printr-o perioada neasteptat de benefica, survenita in urma faptului ca o gama larga de factori legati de cerere si oferta au impins pretul petrolului sub nivelul de 80 USD barilul. Acest factor singur ar trebui sa creasca veniturile reale ale gospodariilor cu cel putin 0,3 puncte procentuale in 2015 prin comparatie cu previziunea anterioara EY din septembrie.
Mai mult, pe masura ce exporturile continua sa se intareasca si investitiile de business sa isi intensifice ritmul, piata muncii va continua sa se insanatoseasca, avand ca punct de plecare progresele inregistrate in 2014. In consecinta, rata somajului va scadea modest – de la 11,5% in octombrie 2014, la putin peste 11% pana la sfarsitul lui 2016 si la aproximativ 10,5% pana la sfarsitul lui 2018.
Luand in calcul acesti factori de sprijinire a cresterii veniturilor gospodariilor, se asteapta ca ritmul de crestere a cheltuielilor de consum sa se intensifice de la 0,7% in 2014, la 1,3% in 2015. In orice caz, dupa sfarsitul acestui orizont de timp e de asteptat doar un ritm minimal de accelerare a cresterii, de doar 1,4% pe an, in perioada 2016-2018.
