Crestere
Dupa trei ani de ajustare fiscala, cresterea economica ramane cea mai mare provocare din Romania. Dar, din cauza cererii interne afectata de austeritate, o recolta slaba in agricultura si exporturi ezitante pe fondul activitatii economice slabite in UE, tara se va confrunta cu o stagnare in trimestrele urmatoare. PIB-ul s-a contractat cu 0,6% fata de anul precedent, in T3 al 2012 (-0,5% descrestere de la un trimestru la altul), dupa ce recoltele de grau si culturile de porumb au fost afectate de seceta si Guvernul roman a oprit proiectele de infrastructura din lipsa de fonduri, cauzand ca nivelul de investitii sa scada dupa o crestere de 2,6% fata de anul precedent si inregistrata in prima jumatate a lui 2012. Ne asteptam la o rata de crestere de 0,1% in trimestrul 4 al 2012, datorita consumului public si cresterea stocurilor, aducand rata de crestere anuala la doar 0,2%. Referitor la oferta, agricultura va afecta si vanzarile din retail (de pana la 3,6% fata de anul precedent, in trimestrul 3 al acestui an), dar industria nu va contribui la cresterea economica din cauza slabirii activitatii in Germania.
Cresterea PIB-ului ar putea sa se realizeze treptat in 2013 si 2014, la 1,3% si respectiv 1,8%, in concordanta cu o redresare lenta a activitatii economice in zona euro. Cresterea mai rapida va depinde de continuarea reformelor structurale si o mai buna absorbtie a fondurile europene. Reformele structurale ar putea contribui la reduceri in cadrul sectorului public (lasand in acelasi timp loc pentru mai multe fonduri disponibile pentru investitii publice) si cresterea participarii fortei de munca. Absorbtia fondurilor europene ar putea compensa volumul scazut de ISD.
In lipsa acestor masuri, PIB-ul (fara agricultura) nu pot creste mai mult de 2% comparativ cu anul precedent. Deficitul de cont curent s-a redus la 3,6% din PIB la sfarsitul lunii septembrie de la 4,4% din PIB inregistrat la inceputul anului, dar ameliorarea se bazeaza pe un deficit mai restrans in cadrul balantei veniturilor.
Fondul de fluxuri
Romania continua sa aiba unul dintre cele mai slabe fluxuri de fonduri dintre tarile Europei Centrale si de Est. ISD si fluxurile de capital acopera cea mai mica parte din contul curent in randul noilor state membre ale UE, lasand un decalaj de aproximativ 1,7% din PIB, care urmeaza sa fie finantat din mai multe intrari de capital dar volatile, cum ar fi investitiile de portofoliu. Dependenta de fluxurile volatile ar putea fi redusa daca Romania ar absorbi mai multe fonduri europene. La mai putin de 10% rata de absorbtie din totalul de fonduri alocat, Romania se situeaza in urma tututor celelorlalte tari din Europa Centrala in ceea ce priveste absorbtia fondurilor structurale si de coeziune. Tara ar putea incerca sa se asemene cu tari precum Polonia si statele baltice, care au reusit sa atraga 45% -60% din fondurile alocate. In urmatoarea perioada 2014-2020, tara risca sa primeasca mai putine fonduri decat are nevoie si raportat la dimensiune, deoarece autoritatile europene au tendinta sa amendeze neperformantele in acest domeniu.
Reformele fiscale
Continuarea consolidarii fiscale in 2013 va necesita reforme suplimentare in scopul de a indeplini tinta de deficit de 2,2% din PIB (o tinta prea stransa, dat fiind slabiciunea economica actuala in intreaga Europa). Autoritatile romane intentioneaza sa puna in aplicare o lista de reforme cu ajutorul FMI si Bancii Mondiale (BM): imbunatatirea colectarii taxelor, simplificarea procedurilor fiscale de plata, o monitorizare mai buna a taxelor fiscale ale persoanelor fizice bogate, prioritizand cheltuielile de capital prin planuri de investitii multianuale si reducerea in continuare a pierderilor inregistrate de intreprinderile de stat. Primele si ultimele doua elemente au fost permanent pe lista de prioritati a guvernelor romanesti, cu rezultate discutabile. Exista o serie de riscuri pentru bugetul pentru anul viitor. PIB-ul ar putea sa scada sub estimarea guvernului de 2%, in timp ce fondul de salarii se va ridica la 7-7.1% din PIB, deoarece salariile vor atinge nivelul din iunie 2010. Platile pentru fondurile UE fonduri vor reporni treptat, dupa un audit negativ in 2012. In cele din urma, este posibil sa se inregistreze o presiune din partea administratiei locale pentru cheltuieli mai mari. Chiar daca Romania nu reuseste sa indeplineasca tinta de deficit de 2,2%, un deficit de sub 3% din PIB in 2013 va fi un rezultat pozitiv.
Mai multe date despre tarile din regiunea Europeana Centrala si de Est, in studiul pdf atasat
