Industriile creative si culturale au contribuit incontestabil la solutia de iesire din criza economica care a marcat continentul european, conform studiului EY - Creating Growth - Measuring Cultural and Creative Markets in the EU.
Cu un venit anual de 535.9 miliarde de Euro si peste 7 milioane de angajati, dintre care 19,1% sunt persoane sub 30 de ani, industria culturala si creativa se plaseaza in top trei angajatori din Europa, imediat dupa constructii si serviciile din alimentatie si bauturi.
Aceasta analiza, realizata de EY pentru Confederatia Internationala a Societatilor de Autori si Compozitori (GESAC), cu sprijinul a 18 parteneri corporate si organizatii de sustinere, evalueaza, pentru prima data, 11 piete culturale si creative din 28 de state ale Uniunii Europene si identifica contributia acestor industrii la economia europeana.
"Nu se poate pune la indoiala contributia esentiala a culturii si creativitatii la definirea identitatii europene. Iar acest studiu subliniaza, intr-un mod stralucit, ca acestea sunt la fel de importante si pentru economia europeana. Conform studiului nostru, industriile culturale si creative asigura in Uniunea Europeana un numar de locuri de munca de 2,5 ori mai mare decat producatorii auto iar sectorul artelor vizuale angajeaza mai multi oameni decat industria telecomunicatiilor ", a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Romania.
Studiul a analizat 11 piete culturale si creative europene: carti; ziare si reviste; muzica; arte interpretative, arte vizuale; televiziune; film; radio; jocuri video; arhitectura si publicitate si este primul studiu care analizeaza in detaliu industria de cultura si creativitate din statele europene.
Cele mai mari trei domenii de activitate in 2012 au fost artele vizuale (127 miliarde de Euro), publicitatea (93 miliarde de Euro) si televiziunea (90 miliarde Euro), care au generat mai mult de jumatate din veniturile industriilor culturale si creative. Editurile - de ziare, reviste si carti - in acelasi timp au generat un venit total de 107 miliarde de Euro. Cei mai mari angajatori din cadrul industriilor culturale si creative europene au fost artele vizuale, artele spectacolului si industria muzicala. Acestea au cumulat aproximativ jumatate din cele 7 milioane de locuri de munca generate la nivelul Uniunii Europene in 2012.
Prezenta digitala
Industriile culturale si creative sunt bine pozitionate in centrul economiei digitale. Fiind o sursa de inovare si de creativitate, au depasit provocarile noilor media si au crescut utilizarea cross-media. Studiul arata ca 70% din timpul pe care utilizatorii il petrec in medie pe o tableta este dedicat consumului de bunuri culturale. intre 2001 si 2011, veniturile provenite de pe piata digitala au generat venituri suplimentare de peste 30 de miliarde de Euro in toate sectoarele culturale.
Astfel, pentru muzica inregistrata, cresterea digitalului a insemnat o crestere a vanzarilor de 109% intre 2009 si 2013; pentru carti, dezvoltarea de noi servicii, cum ar fi cartile digitale, a generat o crestere anuala de 12% a veniturilor on-line pentru publicitate; utilizarea imprimarii 3D a avut impact in arhitectura; presa a inregistrat povesti de succes precum cea a revistei de stiri saptamanale Der Spiegel care are 5,6 milioane de vizitatori unici pe luna in editia web. Industria filmului este mult mai dinamica odata cu noile tehnologii digitale si 3D, radioul, de asemenea, a devenit o multiplatforma media, in timp ce „coloana vertebrala” a prezentei industriei culturale pe piata digitala ramane sectorul jocurilor.
Pe masura ce dispozitivele mobile devin tot mai performante si usor de utilizat, europenii isi schimba comportamentul de consum si inclusiv modul in care acceseaza informatiile din mass-media si pe cele culturale. Peste 50 milioane de europeni acceseaza mediul online de pe tablete iar 68% detin un telefon mobil cu acces la internet - fata de 46% din 2010.
Acest context faciliteaza o schimbare a modului in care oamenii citesc, vizioneaza si asculta informatii din mass-media, din cultura si multe alte domenii. Iar acest nou ecosistem este determinat de continutul cultural: jocurile ocupa primele locuri in topul celor mai profitabile aplicatii descarcate din magazinele de aplicatii mobile.
Doua dintre primele sapte categorii de bunuri si servicii cumparate online sunt cele culturale. Cartile sunt elementele cele mai cumparate online: 35% dintre cumparatorii din mediul online au achizitionat carti folosind acest mediu.
Accelerarea cresterii: puterea indirecta a motorului creativ
Sectoarele creative si culturale sunt catalizatori puternici pentru alte industrii vitale. in Europa, de pilda, planurile de vacanta ale unuia din trei turisti sunt facute in functie de atractiile culturale din zona vizata. Doar in Franta, turismul cultural a generat venituri de 18 miliarde de Euro in 2011, reprezentand 35% din optiunile de consum turistic.
Cultura reprezinta, de asemenea, o cheie de bolta in inovatia digitala. Multe dintre aplicatiile dezvoltate de companiile digitale sunt create in jurul unor lucrari culturale, a distributiei acestora, sau a recunoasterii lor. In schimb, aceste aplicatii accelereaza inovarea in industriile creative si culturale. Pe de alta parte, disponibilitatea unor produse culturale si creative in format digital a accelerat difuzarea terminalelor electronice in randul consumatorilor. Consumatorii din UE s-au obisnuit sa asculte muzica, sa se puna la curent cu ce se prezinta la TV sau radio sau sa joace jocuri folosind terminalele lor mobile. Cand isi folosesc tableta, petrec in medie 70% din timp ”consumand” lucrari creative. in cazul smartphone-ului, 50% din timp este folosit nu pentru a vorbi la telefon, ci pentru a juca diverse jocuri, a urmari filmulete, a asculta muzica sau a naviga pe internet.
Accelerarea inovatiei in sectoarele creative a deschis calea inovarii rapide a terminalelor electronice. Munca efectuata de creativi a incurajat explozia din segmentul smartphones si tablete. Sectoarele creative sunt in avangarda introducerii consumatorilor in noile modele de business din era digitala, deschizand aceasta cale si pentru alte sectoare care incep sa-si mute serviciile in online.
UE, un pol al liderilor internationali din industriile creative
UE este un pol al industriilor creative in care isi au sediul o mare parte dintre liderii internationali din domeniu, precum Egmont, Grupo Planeta, La Scala, RTL Group, Nordisk Film, Deezer, Rovio Entertainment, Dorotheum, BBC World Service, Publicis si Sweco. De fapt, sapte dintre cei mai mari publisher-i din lume dupa venituri sunt europeni, asa cum cinci din cele mai importante zece festivaluri de muzica din lume sunt tot europene. Situatia se prezinta la fel in privinta liderilor internationali din industria muzicala, precum si in cazul a doua dintre cele trei cele mai mari companii de advertising din lume. Toate aceste povesti de succes sunt o reflexie a pietelor din care provin si ilustreaza avantul si evolutia pozitiva a industriilor creative europene.
