Vorba din popor spune ca un necaz nu vine niciodata singur. Si se adevereste, iata, mai mult ca oricand, exact acolo unde doare: la impozitele si taxele pe care contribuabilul trebuie sa le plateasca statului. Oarecum ne obisnuisem in ultima perioada cu avalansa de cresteri ale unor taxe, „pachete” legislative numarate (suntem deja la numarul 3!), dar mai avem inca ceva despre care se vorbeste mai putin decat ar trebui.
Vorbim despre reforma taxelor locale sau impozitelor pe proprietati – case, terenuri, masini, etc. Este cert in acest moment ca, de anul viitor taxele locale din Romania vor creste, semnificativ, in baza unei masuri amanate, dar prevazute in angajamentele asumate de statul roman prin PNRR – componenta de reforma fiscala mai ampla. Uniunea Europeana impune cresterea veniturilor bugetare locale, inclusiv prin actualizarea valorii impozabile a proprietatilor, astfel incat taxarea sa reflecte mai bine valoarea de piata reala, sa aduca venituri mai mari pe plan local si sa reduca, in general vorbind, nevoia de finantare din bugetul central si distorsiunile fiscale aferente.
Masura, prevazuta a fi aplicata de la 1 ianuarie 2026, a fost amanata din vara anului 2022 in contextul inflatiei, al instabilitatii economice post-pandemice si mai apoi ai anilor electorali 2024-2025. Iata insa, ca intram in linie dreapta cu aceste masuri legislative, odata cu aprobarea Pachetului de masuri fiscale nr. 1 propus de guvernul Bolojan. Forma noii legislatii inca nu e finala dar, potrivit declaratiilor oficiale, ar urma ca, pana la sfarsitul lunii august, sa fie definitivate toate detaliile privind procedurile tehnice, procentele aplicabile, (re)definirea bazei impozabile etc.
Practic, vorbim despre doua elemente importante care schimba paradigma taxelor locale, reflectate in actuala redactare a legii. Pe de o parte, se modifica intervalele de impunere, prin eliminarea plafonului maximal, fiind stabilit doar un minimum - 0,1% pentru rezidentiale, 0,5% nerezidentiale si 0,4% in cazul cladirilor utilizate pentru activitati agricole. Autoritatile locale vor putea ajusta taxa flexibil, fara a mai cere suplimentari de la bugetul national. Pe de alta parte, se va schimba definirea bazei, care va ajunge sa reflecte mai bine valoarea de piata a imobilelor.
In prezent, impozitul pe cladirile rezidentiale detinute de persoanele fizice se calculeaza prin aplicarea unei cote intre 0,08% si 0,2% asupra valorii impozabile a cladirii, care poate fi ajustata in functie de rangul localitatii si zona de amplasare. Pentru persoanele juridice, cotele sunt intre 0,08% si 0,2% aplicate la valoarea impozabila a cladirii, iar pentru cladirile nerezidentiale se aplica intre 0,2% si 1,3% la valorea impozabila a cladirii. Se aplica regula stabilirii impozitului pe baza raportului de evaluare intocmit de un evaluator autorizat odata la cinci ani. De notat ca in prezent metodologia impusa legislativ pentru aceste evaluari adesea nu reflecta valorile de piata.
Este important sa spunem aici ca acest pas, pe care il putem considera un fel de „revolutie” a sistemului taxelor locale din Romania, urma sa fie realizat oricum. Din pacate, a coincis cu acesta conjunctura fiscala dificila a altor cresteri de taxe si impozite si astfel va avea un efect compus negativ asupra tuturor contribuabililor.
Sa nu uitam, in acest context, si de asa-numitul impozit pe lux – taxa speciala aplicabila locuintelor evaluate la peste 500.000 euro si masinilor peste cca 75.000 euro. Si in privinta acestor tipuri de proprietati se discuta introducerea unei poveri fiscale suplimentare.
E posibil ca aceasta crestere a taxelor locale pe imobile sa produca si un fenomen „downsize” (in traducere din engleza – a scadea masura), mai pronuntat in tarile dezvoltate, unde proprietarii renunta la case si suprafete mari, le vand si se muta in spatii mai mici, impozitate mai lejer. Impozitele pe proprietati in aceste economii sunt foarte ridicate comparativ cu Romania.
Prin urmare, daca in Romania acest fenomen nu s-a prea manifestat pana acum, si din cauza mentalitatii de „proprietar pana la capat” al romanului, care lasa urmasilor casele si terenurile, dar si pentru ca impozitele sunt inca destul de mici, e probabil ca de anul viitor sa asistam la accentuarea acestui „pas inapoi”. Nu de alta, dar avem si un precedent istoric: la inceputul anilor 2000, cand, intr-un cu totul alt context economic (de crestere fulminanta a preturilor in imobiliare), multe familii cu venituri mici sau aflate in cumpana financiara isi vindeau proprietatile bine amplasate in orasele mari si optau pentru proprietati de la periferie sau chiar in afara acestora, ramanand si cu o diferenta buna de bani.
In cazul persoanelor juridice vor fi costuri mai mari pentru detinerea si utilizarea activelor imobiliare, iar peste tot se va simti si un impact indirect asupra chiriilor care se vor mari.
Posibil ca majorarea taxelor locale de la 1 ianuarie 2026 nu va fi doar o decizie economica de moment, ci chiar un pas care va schimba mentalitati si comportamente ale proprietarului roman si va redefini ce inseamna o investitie imobiliara.
***
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 49,4 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2023. Reteaua noastra este integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajuta sa le oferim clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY furnizeaza, cu ajutorul celor peste 1.000 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year.
