Cele doua continente sunt despartite de un Atlantic ce ofera multe provocari, iar de cateva luni, si de aprige dispute tarifare, care par a avea si mai multe necunoscute. Europa, mai exact tarile membre ale Uniunii Europene, si Statele Unite ale Americii, dupa instalarea noii administratii la Casa Alba sub presedintia Trump, se infrunta, de aproape o jumatate de an, intr-un conflict comercial: cu „arma” numita taxe vamale (ultima salva a fost trasa acum cateva zile – un salt tarifar de la 10% la 50% in directia UE!).
„Razboiul tarifar” – o expresie devenita obisnuita in discursul politic si economic al ultimelor luni – are potentialul sa produca un adevarat tsunami in balantele comerciale ale celor mai puternice economii europene. Ceea ce la nivelul Uniunii Europene parea un succes pe termen lung – un excedent comercial solid, dobandit in ultimul deceniu, consolidat in timpul administratiei Biden – se dovedeste acum, in noul context de la Casa Alba, o poveste cu invingatori si perdanti. Pe termen scurt, caci pe termen lung, la fel ca in orice razboi, (mai) toata lumea va pierde. Intrebarea este cat timp va dura aceasta situatie, cine va ceda primul si cine se va ambitiona, intr-un context economic global marcat oricum de crize suprapuse, de toate felurile: sociale, politice, de ideologii si viziuni economice opuse.
UE - SUA – o relatie avantajoasa pentru europeni
In 2024, Uniunea Europeana a exportat bunuri in valoare de peste 531 miliarde euro catre SUA, importand in acelasi timp marfuri de 333 miliarde euro, ceea ce a generat un excedent de 198 miliarde euro. Un rezultat aparent pozitiv, dar care ascunde mari disparitati intre statele membre. Acest dezechilibru a fost alimentat de trenduri pe termen lung, dar si de factori conjuncturali, precum pandemia, noua administratie SUA, razboiul din Ucraina sau boom-ul importurilor de energie si echipamente militare din anul 2022, cel al declansarii acestui razboi.
Topul primelor cinci tari care au avut in 2024 excedent comercial in balanta cu SUA (exporturi superioare importurilor) au fost, in ordine: Germania (92,2 mld. euro), Irlanda (50,8 mld. euro), Italia (38,9 mld. euro), Austria (11,4 mld.euro), Suedia (9,3 mld. euro). Vezi tabelul 1 mai jos. Este lesne de presupus faptul ca exact aceste tari s-ar putea sa aiba cele mai mari probleme in viitorul apropiat. De ce? Pentru ca exporturile lor catre SUA vor deveni mai scumpe ca pana acum (cand SUA percepeau tarife mai mici la importurile dinspre UE), pretul marfurilor vandute pe piata americana va fi mai mare automat si, in consecinta, consumul acestor produse va fi mai mic, si producatorii UE risca sa ramana cu capacitati de productie mult subutilizate. Daca ne referim la echipamente si alte bunuri „grele”, de care depinde economia americana si sectoare vitale ale acesteia, lucrurile se complica.
Motivul pentru care UE are o balanta comerciala pozitiva cu SUA este dat de volumul mare al exporturilor de produse medicinale si farmaceutice. Pe acest segment, UE exporta mai mult decat dublu (77,5 mld. euro) valoarea importurilor din SUA (33 mld. euro). Pe de alta parte, suma primelor doua cele mai importante domenii de export UE in SUA (120 mld.euro), ce reprezinta industria de sanatate europeana, este egala cu suma primelor patru domenii de activitate economica din care vin importurile din SUA – produse petroliere, produse medicinale si farma, aeronave si echipamente asociate, motoare si mecanisme de actionare neelectrice (120 mld. euro). Ceea ce ofera o foarte buna imagine a pozitiei de beneficiar net pe relatiile comerciale bilaterale UE – SUA, bazate tocmai pe o politica a tarifelor istorice mici ale SUA la importurile din Europa.
Marii perdanti ar putea fi exact cei cu excedente in relatia bilaterala cu SUA
Ironia este ca, Germania, desi este cea mai mare economie europeana si principal exportator in SUA, poate deveni o principala victima a razboiului tarifar, fiind totodata si cel mai mare importator de bunuri americane. Industria auto este tinta predilecta a tarifelor americane si va fi afectata de politicile administratiei Trump. Exporturile au insumat anul trecut 161 mld. euro, iar importurile 69 mld. euro, ambele fiind cele mai ridicate din UE. Ca domenii, Germania exporta masini, vehicule si produse farmaceutice, aparate optice, foto, tehnice, medicale.
Vulnerabilitatile economice ale Germaniei, inclusiv cererea redusa din China, costurile ridicate ale energiei si scaderea subventiilor pentru vehicule electrice, amplifica amenintarea. Noile tarife SUA ar putea induce o recesiune in Germania, potrivit analistilor, si ar putea tensiona si mai mult relatiile transatlantice.
Irlanda este in top la exporturi catre SUA, de exemplu, pentru ca produce foarte mult in sectorul medical si farmaceutic. O serie de companii cu sediul si fabricile in aceasta tara sunt, de fapt, americane, dar produc in Irlanda datorita cotei reduse a impozitului pe profit (low corporate tax rate).
Italia este in top tari excedentare comercial cu SUA, pentru ca exporta echipamente, accesorii si fashion, farmaceutice si bauturi. Aceasta tara, a treia cea mai expusa, este lovita atat pe produse manufacturiere, cat si pe textile si vinuri – sectoare vulnerabile in fata masurilor tarifare. De retinut ca in toate tarile dezechilibrul comercial e influentat masiv si de sectorul de servicii, unde un rol important il joaca gigantii tech americani: tarifele ocolesc aceasta zona, insa alte masuri fiscale pot lovi acolo la fel de dur.
Franta si Spania resimt, de asemenea, efecte negative semnificative, in timp ce impactul asupra Greciei este relativ limitat. Franta exporta produsele sale-vedeta (vinuri, branzeturi, fashion si parfumerie, articole de lux, in general) si cauta solutii de contracarare. Spania, la randul ei, combustibil si produse derivate, medicamente, transformatoare si echipamente electrice.
Tabel 1. Situatia schimburilor de bunuri UE – SUA, 2024
Romania si alte tari din estul Europei
Top 5 tari europene care au un deficit al balantei comerciale cu SUA, avand importuri mai mari ca exporturile sunt Cipru, Slovenia, Polonia, Spania, Olanda, acestea fiind tarile care, teoretic, vor fi afectate marginal de cresterea taxelor vamale americane (vezi tabelul 2). Insa, pe de alta parte, ele vor fi mai expuse masurilor de retaliere ale UE, si deci costul acestor importuri din SUA va reduce cererea. Polonia, Cehia, Ungaria sunt cei mai mari importatori si exportatori de bunuri catre si dinspre SUA dintre tarile foste comuniste care au aderat la UE. Romania este pe locul cinci. Polonia si Slovenia sunt singurele tari care inregistreaza o balanta comerciala pe minus. Diferenta negativa in comertul cu bunuri dintre Polonia si SUA este cauzata, cel mai probabil, de investitiile masive ale Poloniei in echipamente militare, in special cele americane, si volumul ridicat de gaz lichefiat cumparat de aceasta tara, odata cu invazia Rusiei in Ucraina. Tarile foste comuniste reprezinta doar 7,2% si 6,8% din importurile, respectiv exporturile, UE in raport cu SUA. Prin urmare, este de asteptat ca impactul razboiului tarifar sa fie mai redus asupra acestora.
Tabel 2. Situatia schimburilor de bunuri Tari ex-comuniste – SUA, 2024
Anul exploziei importurilor din SUA - 2022
Prima administratie Trump (2017–2021) a fost un punct de cotitura. In doar patru ani, desi s-au aplicat tarife si s-au tensionat relatiile, excedentul UE fata de SUA a crescut cu 38%, de la 120,7 miliarde euro in 2017 la 166,9 miliarde euro in 2021. In mod ironic, tocmai presiunile si retorica anti-UE au determinat o consolidare a frontului comun european in negocierile comerciale, nelasand spatiu pentru concesii bilaterale intre SUA si state individuale.
Dupa invazia Rusiei in Ucraina, UE a fost fortata sa-si diversifice drastic sursele de energie. Importurile de gaze lichefiate (LNG) si echipamente militare din SUA au crescut cu 54% intr-un singur an, cea mai mare crestere din ultimul deceniu. Chiar daca tarifele sunt aplicate uniform la nivelul UE, impactul este inegal. Tarile cu expunere comerciala ridicata – Germania, Irlanda, Italia – vor resimti primele efectele. De partea cealalta, economii mai mici sau cu relatii comerciale reduse cu SUA vor fi mult mai putin afectate. De exemplu, BNR a publicat recent un studiu al impactului sectorial in Romania, estimand efectul negativ intre 0,17-0,26 puncte procentuale din PIB (din care doua treimi vin indirect prin lanturile valorice europene).
Concluzie: Uniune la negociere, fragmentare la impact
In timp ce UE isi negociaza relatiile externe ca un bloc unitar, realitatea economica interna este una fragmentata. Marii castigatori din comertul cu SUA se pot transforma rapid in pierzatori, daca razboiul tarifar escaladeaza. Cu toate ca politica tarifara e comuna, inegalitatea de impact este clara – si ar trebui sa constituie un punct de reflectie pentru politicile economice UE din viitorul apropiat. Sigur ca orientarea generala, pentru ambele parti, va fi data de rezultatul negocierilor care vor avea loc, inevitabil, dupa furia si amenintarile reciproce de moment. Dinamica generala si tensiunile din acest moment reflecta, de altfel, complexitatea relatiilor comerciale internationale si efectele tarifelor asupra diferitelor economii.
Pe termen lung insa, concluzia este una singura si sigura, daca acest razboi al tarifelor reciproce se va prelungi: toata lumea va pierde. Si speranta este aceea ca niciuna dintre parti nu va ramane intr-o pozitie cimentata, din care sa nu doreasca reconciliere si o revenire la sentimente si tarife mai bune.
***
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 51,2 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2024. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania inca din anul 1992, EY furnizeaza, prin intermediul celor peste 1.000 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale.
Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informatii, vizitati: www.ey.com
