Peste 6 miliarde de euro vor fi disponibili doar anul acesta prin Planul National de Redresare si Rezilienta, finantare oferita prin Mecanismul de redresare si rezilienta, ce va sprijini implementarea pana in 2026 a unor reforme si investitii cruciale in domenii cheie (cum ar fi energie verde, infrastructura, sanatate, administratie publica, digitalizare). Datorita naturii sale exceptionale, implementarea mecanismului va urma proceduri speciale, iar fondurile vor fi platite direct Romaniei pe baza progreselor inregistrate in aplicarea PNRR-ului. Si statul va sprijini si incuraja investitiile, indeosebi cele cu efect multiplicator ridicat in economie – 88,8 miliarde de lei in acest an. Dar, sa vedem care sunt principalele programe si mecanisme si cum pot fi ele accesate.
Agentii economici pot accesa fonduri disponibile prin programe operationale finantate de Uniunea Europeana si implementate la nivel national (aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027), ajutoare de stat si, nu in ultimul rand, parte din finantarile aferente Planului National de Rezilienta si Redresare (PNRR). Reformele si proiectele vizate de aceste programe includ componente de investitii in energie verde, sanatate, educatie, infrastructura, dar si in dezvoltare si adoptare de tehnologii noi, reprezentand oportunitati de atragere de fonduri pentru mediul de afaceri.
Ce bani pot fi accesati prin PNRR. Cu o alocare initiala ce totalizeaza 29,2 miliarde euro, Planul National de Redresare si Rezilienta ar urma sa contribuie la redresarea economica si sociala pe termen lung a tarii, prin finantarea atat a unor proiecte de interes public, cat si a unor investitii din mediul privat. In prezent, sunt in curs de elaborare o serie de scheme de ajutor de stat, din care o parte vor fi adresate fie IMM-urilor, fie companiilor mari. Prin acestea vor fi finantate investitii in digitalizare sau in capacitati de productie de energie regenerabila.
Investitiile in modernizarea sistemelor energetice, imbunatatirea eficientei energetice (inclusiv in constructii si transporturi) si tranzitia spre neutralitate climatica vor fi sustinute si prin Fondul de modernizare. Astfel, in perioada 2021-2030, Romania va putea alege proiecte relevante, atat din zona publica, cat si privata, pe care sa le propuna spre finantare Bancii Europene de Investitii si Comisiei Europene. Fondul de modernizare ofera statelor beneficiare posibilitatea de a decide asupra mecanismului de sprijin ales: grant-uri, imprumuturi, instrumente de garantare sau injectii de capital.
Aproximativ 20% din bugetul UE pentru perioada 2021-2027 va fi alocat prin programe si fonduri gestionate direct de Comisia Europeana. Prin intermediul departamentelor Comisiei sau a agentiilor executive ale UE sunt lansate cereri de propuneri pentru proiecte de investitii in diverse domenii de activitate. Tot in cadrul Comisiei sunt realizate evaluarea propunerile depuse, acordarea grant-urilor si monitorizarea implementarii proiectelor.
Peste jumatate din finantarea UE se acorda prin cinci fonduri structurale gestionate in comun de Comisia Europeana si Romania. Suma alocata Romaniei este disponibila prin Programe Operationale, iar versiunile de lucru aferente perioadei 2021-2027 au fost publicate de Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene spre consultare publica. In schimb, la acest moment nu este inca disponibil calendarul apelurilor de proiecte pentru fiecare in parte. Criteriile de eligibilitate ale proiectelor si beneficiarilor, cheltuielile eligibile, precum si finantarea maxima pe care proiectele o pot accesa in cadrul fiecarui Program vor fi publicate in cadrul apelurilor de proiecte.
Programele operationale includ: Programul Operational Tranzitie Justa (POTJ), Programul Operational Dezvoltare Durabila (PODD), Programul Operational Transport (POT), Programul Operational Crestere Inteligenta, Digitalizare si Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operational Sanatate (POS), dar si Programe Operationale Regionale (POR).
Programul Operational Tranzitie Justa vizeaza cresterea eficientei energetice si se adreseaza investitiilor privind energia din surse regenerabile, transportul verde, infrastructuri de incarcare a autovehiculelor electrice, dar si a celor ce sustin tranzitia de la carbune la gaz in 6 judete (Hunedoara, Gorj, Dolj, Galati, Prahova, Mures). Beneficiarii sunt in principal autoritatile, insa fondurile pot fi accesate si de catre IMM-uri si intreprinderi mari.
Programul Operational Dezvoltare Durabila isi propune, pe langa protectia mediului si dezvoltarea infrastructurii de apa si apa uzata, si tranzitia catre o economie circulara. Si in acest caz, autoritatile sunt principalii beneficiari, alaturi de entitati private, intreprinderi mari si IMM-uri.
Programul Operational Transport este destinat dezvoltarii infrastructurii de transport si a serviciilor de mobilitate a persoanelor si marfurilor. Beneficiarul principal este statul, prin Companiile Nationale sau Autoritatile cu atributii in zona transporturilor. Din totalul alocarilor POT, estimate la peste 8 miliarde euro, aproape 2 miliarde sunt dedicate infrastructurilor rutiere TEN-T. Proiecte importante finantate prin POT sunt si investitiile in dezvoltarea transportului feroviar la nivel national si regional, infrastructura de metrou, investitiile in infrastructura terminalelor inter-modale, a instalatiilor si echipamentelor aferente, proiecte in sectorul naval - interventii in portul Constanta si porturi dunarene, precum si proiectele de imbunatatire a sigurantei circulatiei rutiere.
Promovarea tehnologiilor digitale pentru a crea noi oportunitati de dezvoltare atat pentru sistemul public, cat si pentru mediul de afaceri este principalul obiectiv al Programului Operational Crestere Inteligenta, Digitalizare si Instrumente Financiare. Proiectele apartinand IMM-urilor, companiilor mari sau institutiilor publice care vizeaza dezvoltarea, dar si adoptarea de tehnologii pot fi finantate in cadrul programului.
Un alt program care poate atrage interesul companiilor de constructii este Programul Operational Sanatate, care isi doreste sa imbunatateasca accesibilitatea, eficienta si rezilienta sistemului de sanatate. Intre principalele obiective pot fi amintite investitiile pentru construirea spitalelor regionale si a infrastructurii spitalicesti noi.
Actorii privati (start-up-uri, IMM-uri, companii mari), dar si institutiile de cercetare-dezvoltare si autoritatile din administratia publica pot beneficia de finantare si prin Programe Operationale Regionale. Disponibile la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare a Romaniei, fondurile pot fi accesate de proiecte care adreseaza competitivitatea regionala, dezvoltarea urbana durabila, reducerea emisiilor de carbon si infrastructura economica, sociala si culturala la nivel regional si local.
Pot fi accesate si ajutoare de stat. De asemenea, companiile ar trebui sa stie ca sunt in continuare disponibile si doua scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regionala (deschise solicitantilor pana la 31 decembrie 2023), fonduri gestionate de Ministerul Finantelor.
In cazul schemelor de ajutor de stat, al caror buget total cumulat depaseste 2 miliarde de euro, sunt eligibile investitiile in active (HG 807/2014) si cele care determina crearea a cel putin 100 noi locuri de munca (HG 332/2014). Incepand cu august 2021, investitiile din domeniul constructiilor au devenit eligibile.
Nivelul maxim al ajutorului de stat de care au putut beneficia companiile ale caror proiecte de investitii au primit acord de finantare este de 37,5 mil. euro. In limita bugetului anual alocat fiecarei scheme, determinarea procentului care va fi acoperit prin ajutor de stat se va face respectand intensitatile maxime asociate hartii regionale autorizate de Comisia Europeana.
In concluzie, indiferent de mecanismul pentru care opteaza, pentru a finanta un proiect din surse nerambursabile, recomandam investitorilor sa identifice acele apeluri de proiecte care sunt relevante pentru domeniul in care functioneaza si sa respecte orientarile punctuale ale fiecarui program privind depunerea dosarului, pentru ca fiecare cerere de finantare este unica.
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 40 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2021. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY este liderul de pe piata serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajati din Romania si Republica Moldova furnizeaza servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Au birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year.
Despre Departamentul de Strategie si Tranzactii
Raspunzand nevoilor din piata, prin serviciile EY de strategie si tranzactii, se acorda sprijin companiilor pentru dezvoltarea si convertirea viziunii strategice ale acestora in planuri concrete. Datele de ultima ora, solutiile tehnologice si accesul la o baza larga de investitori si solutii de finantare, corelate cu informatiile strategice furnizate de echipele EY, vor sprijini companiile sa abordeze aspecte complexe, ajutandu-le sa isi redefineasca ecosistemele, sa isi remodeleze portofoliile si sa se reinventeze pentru un viitor mai bun.
