loader
Blocajul in constructia parcurilor de productie a energiei regenerabile: Cum gasim echilibrul intre dezvoltarea acestor proiecte si protejarea terenurilor agricole?

Blocajul in constructia parcurilor de productie a energiei regenerabile: Cum gasim echilibrul intre dezvoltarea acestor proiecte si protejarea terenurilor agricole?

Autori: Georgiana Balan, Avocat senior coordonator, D&B David si Baias & Diana-Beatrice Bortas, Avocat junior

O serie de acte normative au fost promulgate atat la nivel european, cat si la nivel national cu scopul de a incuraja productia de energie din surse regenerabile si in particular dezvoltarea de mijloace de productie specifice, precum parcurile fotovoltaice sau eoliene. Aceste acte normative au fost elaborate pentru a atinge obiectivele politicii europene in sectorul energetic, in linie cu tratatele internationale si cu eforturile globale, de a realiza tranzitia catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon. 

In Romania, un pas important pentru incurajarea productiei de energie din surse regenerabile a fost facilitarea procesului de autorizare a construirii de proiecte de generare a energiei regenerabile pe terenuri extravilane cu destinatie agricola.

Astfel, prin Legea nr. 254/2022 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, legiuitorul a permis realizarea de proiecte de generare a energiei regenerabile pe terenuri extravilane agricole cu o suprafata de pana la 50 de hectare, daca terenul se incadreaza in clasa de fertilitate III, IV sau V. Modificarea a fost de natura sa starneasca o serie de controverse practice cu privire la necesitatea obtinerii sau nu a unui Plan urbanistic zonal (PUZ) pentru construirea unor astfel de proiecte.

In sprijinul clarificarii modificarilor mai sus mentionate, in ianuarie 2023, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii a fost modificata prin Legea nr. 21/2023 care stabileste ca pentru obiectivele de investitii specifice producerii de energie electrica din surse regenerabile amplasate pe terenurile agricole de pana la 50 ha, situate in extravilan, aflate in clasa de fertilitate III - V, a prevazut ca emiterea autorizatiei de construire nu mai este conditionata de elaborarea si aprobarea in prealabil a documentatiei de amenajare a teritoriului/urbanism.

Prin urmare, pentru proiectele destinate producerii de energie din surse regenerabila amplasate pe terenuri agricole extravilane de pana la 50 ha nu mai este necesara obtinerea documentatiei PUZ. 

Blocarea procedurii de autorizare

Paradoxal, modificarile mai sus mentionate au avut ca efect blocarea procedurii de autorizare a proiectelor de producere a energiei regenerabile cu o suprafata de peste 50 de ha.

Conform legislatiei actuale, proiectele de investitii cu privire la producerea de energie electrica din surse regenerabile in curs de dezvoltare amplasate pe terenuri cu o suprafata mai mare de 50 de hectare si care sunt situate in extravilan necesita retragerea terenului din circuitul agricol printr-un aviz special acordat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, precum si aprobarea prealabila a documentatiei de urbanism.

In practica recenta, Ministerul Agriculturii refuza sa emita avizul necesar pentru scoaterea terenurilor mai mari de 50 ha din circuitul agricol, invocand motive de oportunitate a schimbarii destinatiei terenului, iar nu nerespectarea prevederilor legale sau vreo culpa din partea a solicitantului. 

Exista in acest moment o serie intreaga de opinii fata de practica actuala a Ministerului Agriculturii. Mediul de afaceri solicita, cu argumente solide, de altfel, eliminarea pragului de 50 ha pentru construirea de parcuri fotovoltaice sau eoliene pe terenuri agricole situate in extravilan. 

La nivel de ansamblu insa, Ministerul Agriculturii este la randul sau tinut sa se conformeze politicilor europene in domeniu. Astfel, unul dintre obiectivele politicii agricole europene este conservarea zonelor rurale si peisajelor de pe intreg teritoriul sau. Un astfel de obiectiv pare a fi, la nivel superficial, in opozitie cu transformarea suprafetelor agricole in imense parcuri fotovoltaice sau eoliene.

Protectia solului a fost integrata intre strategiile ad-hoc ale Uniunii Europene care compun Pactul Ecologic European (The Green Deal). Noua strategie pentru sol pentru 2030, elaborata de Comisia Europeana se concentreaza in mod special asupra masurilor orientate spre sol, cum ar fi cresterea capacitatii solurilor de a absorbi emisiile de gaze cu efect de sera prin eliminarea carbonului si reducerea exploatarii terenurilor si etansarea solului prin extinderea ciclului ierarhic al economiei circulare la utilizarea si planificarea terenurilor. Comisia Europeana s-a angajat sa prezinte o propunere legislativa dedicata privind sanatatea solului avand drept scop stabilirea unui „cadru juridic adecvat care sa acorde solului acelasi nivel de protectie ca apa, mediul marin si aerul”.

Deloc surprinzator, actele normative europene din sectorul energiei au in vedere necesitatile si obiectivele din sectorul agricol. Recent, Comisia Europeana a elaborat o propunere de directiva (Directiva 2021/0218) pentru promovarea energiei din surse regenerabile care prevede ca statele membre ar trebui sa asigure desfasurarea ordonata a proiectelor in domeniul energiei din surse regenerabile pentru a evita pierderea de terenuri agricole. De asemenea, proiectul de directiva incurajeaza dezvoltarea si utilizarea de tehnologii adecvate care sa permita compatibilitatea intre producerea de energie din surse regenerabile si productia agricola si animaliera. Mai mult, in cadrul politicilor lor de dezvoltare si promovare a energiilor din surse regenerabile, statele membre ar trebui sa asigure mentinerea destinatiei acestor terenuri pentru agricultura si cresterea animalelor.

In linie cu prioritatile la nivel european, eforturile de a combate si preveni efectele modificarilor climatice ar trebui sa aiba in vedere, si la nivel national, toate sectoarele implicate si in special sectorul energetic si cel agricol.

Dezvoltarea de proiecte regenerabile pe terenuri agricole poate ridica preocupari legate de utilizarea resurselor agricole si de pierderea terenurilor fertile. De aceea, este important sa se gaseasca un echilibru intre nevoia de a dezvolta proiecte regenerabile si protejarea terenurilor agricole.

Pentru a aborda aceste probleme, este necesar un cadru legislativ clar care sa ia in considerare aspectele specifice atat pentru dezvoltarea proiectelor regenerabile, cat si pentru conservarea terenurilor agricole fertile. De asemenea, se pot explora optiuni alternative, cum ar fi utilizarea terenurilor degradate sau a altor terenuri neutilizate in mod eficient pentru a minimiza impactul asupra terenurilor agricole productive. Pentru a gasi solutii echitabile si durabile in dezvoltarea proiectelor regenerabile de capacitati mari pe terenuri agricole este nevoie de dialog intre dezvoltatori, autoritati, comunitati locale si ministere.

Autori

foto
D&B DAVID SI BAIAS SCA