loader
Antreprenoriatul feminin, potential sub-utilizat de crestere economica

Antreprenoriatul feminin, potential sub-utilizat de crestere economica

La mijocul anilor 2000, OECD a recunoscut antreprenoriatul feminin ca fiind un potential sub-utilizat de crestere economica. Consemnarea diferentelor de gen in cazul antreprenoriatului nu mai este o ipoteza, ci o certitudine verificata prin studii relevante. Potrivit rezumatului din 2013 a documentului Women Entrepreneurship in OECD, probabilitatea de a detine o afacere este mai mare de 3 ori in cazul barbatilor decat in cazul femeilor

Diferente care pot fi depasite

 

Femeile rareori detin o afacere de mari dimensiuni. Normele culturale, stereotipurile si lipsa unei mase critice de modele feminine in afaceri le demobilizeaza de multe ori pe femei sa urmeze calea antreprenoriala si le erodeaza increderea in reusita unei astfel de initiative.

 

Cand, totusi, fac acest pas spre antreprenoriat, provocarile lipsei de timp si compozitia retelei profesionale proprii le determina sa inceapa afaceri de mici dimensiuni, cu niveluri scazute de capital si de finantare bancara. Aceste obstacole se convertesc in productivitate cu 5% pana la 30% mai scazuta in cazul companiilor detinute de femei comparativ cu cele detinute de barbati, potrivit documentului citat mai sus.

 

Importanta antreprenoriatului feminin.

 

De ce este important sa vorbim despre antreprenoriatul feminin din Romania? Pentru doua motive interconectate:

  1. Reprezinta si pentru economia noastra un potential de crestere foarte putin utilizat, si
  2. Prezenta femeilor in antreprenoriat a fost in plan secundar, atat in societate, cat si in mediul de afaceri.

 

Va invit sa le discutam succint pe fiecare in parte.

 

1.        Potential de crestere sub-utilizat

 

Femeile antreprenor creaza noi locuri de munca atat pentru ele insele, cat si pentru alte persoane. Pana aici nimic nou. Asta fac si barbatii antreprenori. Ceea ce este diferit in cazul femeilor este modalitatea specifica de a gandi o afacere si de a da solutii diferite fata de barbati in managementul, organizarea si rezolvarea provocarilor din afaceri, precum si in ce priveste valorificarea oportunitatilor.

 

Daca barbatii au in mai mare masura motivatii egocentrice in momentul in care decid sa devina antreprenori, femeile, cel mai adesea, urmaresc scopuri sociale si au viziuni ce includ impactul pozitiv asupra comunitatii. Studii academice argumenteaza ca, in Romania, femeile sunt mai degraba motivate in a deschide o afacere de nevoia de independenta si implinire profesionala pe care nu o regasesc la locul de munca, in timp ce barbatii sunt condusi de nevoia de control si provocari.

 

De asemenea, studii sociologice arata faptul ca afacerile conduse / detinute de femei sunt cu 14% mai orientate spre oportunitati si initiative, cu 10% mai concentrate pe etica si integritate, cu 9% mai orientate spre eficienta si eficacitate si cu 8% mai active in dezvoltarea angajatilor.

 

2.        Prezenta femeilor in antreprenoriat

 

In Romania, femeile reprezinta o minoritate in cadrul comunitatii de afaceri, deoarece, chiar daca ele constituie 51% din totalul populatiei. Conform studiului Mastercard[1] din 2017 asupra antreprenoriatului feminin in 54 de tari din lume, Romania este pe locul 28, cu doar 25,3% din totalul numarului de afaceri detinute de femei, comparativ cu 30,8% in Spania, 29,6% in Polonia si 27,8% in Ungaria.   

 

Nu numai ca prezenta femeilor in antreprenoriat este semnificativ mai mica decat cea a barbatilor, dar si domeniile pe care acestea le aleg pentru dezvoltarea afacerilor sunt diferite. Industriile preferate de femei sunt  comertul, educatia si serviciile, care de multe ori sunt percepute ca fiind mai putin importante pentru dezvoltare si crestere economica decat, de exemplu, industria de IT&C sau productia.

 

Mai mult decat atat, cadrul de reglementare si programele de sustinere a antreprenoriatului par sa nu ia in considerare nevoile specifice ale femeilor in general si ale femeilor antreprenor in mod specific – greutatea de a combina viata de familie cu cea profesionala, descurajarea si neincrederea, precum si stereotipurile sexiste care demonstreaza ca mentalitatea colectiva privind implicarea femeilor din Romania in afaceri este inca in dezvoltare.

 

 

Consecinta este ca egalitatea de sanse se suspenda. Astfel, chiar daca se pot numi cateva initiative binevenite, acestea fie au adresat obiective generale printre care si sustinerea femeilor antreprenor, fie s-au consumat intr-un exercitiu de sincronizare cu UE, fara consolidarea substantiala a antreprenoriatului feminin.    

      

  

 

Ce e de facut? Popuneri de actiuni. 

 

·         Crearea unei departament guvernamental responsabil cu sustinerea antreprenoriatului feminin prin: crearea centrelor de business pentru femei, organizarea unor seminarii de informare si intalniri de afaceri, informari relevante pentru femeile antreprenor si utile pentru imbunatatirea conditiilor de dezvoltare a afacerilor detinute de femei.

·         Un studiu de impact al rolului pe care il au femeile in dezvoltarea mediului antreprenorial. Integrarea  dimensiunii antreprenoriale feminine in politicile ce privesc IMM-urile, tinand cont in faza de design a acestor politici de impactul asupra antreprenoriatului feminin.

·        Infiintarea de organizatii pentru femeile antreprenor in fiecare oras care sa transfere cunostinte despre antreprenoriat, sa furnizeze instrumente de dezvoltare si promovarea a acestuia, dar si de consiliere si mentorat. Colaborarea intre aceste organizatii, construirea de parteneriate cu organizatii similare din alte tari si aderarea la retele internationale care sustin antreprenoriatul feminin.

·         Constituirea unui corp de reprezentare a intereselor antreprenoriatului feminin care sa propuna proiecte de legi si amendamente la cadrul de reglementare actual privind antreprenoriatul feminin.

·         Crearea unei platforme online pentru impartasirea povestilor de succes, invatarea din provocarile parcurse de alte antreprenoare si pentru derularea de programe de mentorare, cu mentori de la nivel national si chiar international.

·         Evaluarea periodica a impactului fiecarei politici asupra afacerilor detinute de femei si masura in care afacerile beneficiaza de acest politici, obiectivul fiind acela de a identifica cai de selectie si imbunatatire permanenta a cadrului legislativ.

 

  


[1] Mastercard Index of Women Entrepreneur 2017