Aceste masuri ii vizeaza pe angajatii cu un salariu brut lunar de peste 5 salarii medii pe economie (adica, potrivit reglementarilor actuale, un salariu brut ce depaseste 14.305 RON).
Aceasta modificare controversata si deja destul de mult dezbatuta este aplicabila la veniturile salariale obtinute incepand cu luna februarie 2017. Multi angajati si angajatori si-au facut deja calculele cu privire la impactul fiscal al acestor modificari, iar, din informatiile pe care le avem noi, rezultatele nu arata deloc incurajator.
Totusi, o parte dintre romanii care vor fi afectati de eliminarea plafonului, de altfel, ar putea sa-i schimbe cursul intr-o directie mai avantajoasa pentru ei. Astfel, ma refer, de exemplu, la acei angajati romani care sunt detasati sa munceasca in strainatate si care vor fi afectati de aceste modificari.
Detasatii romani, care muncesc in strainatate pentru o perioada limitata de timp (in mod normal pana in 5 ani), raman in majoritatea cazurilor asigurati in sistemul de asigurari sociale din Romania, deci continua sa contribuie in acest sistem chiar daca muncesc intr-o alta tara. Acest lucru le este permis de Regulamentul european si de acordurile din domeniul asigurarilor sociale. Regula generala este, insa, ca ar trebui sa plateasca contributii sociale in tara in care muncesc.
Am luat ca exemplu cateva tari unde sunt detasati romani si am ajuns la concluzia ca avem cel mai mare nivel de contributie intr-un sistem public de pensii. Iata cateva exemple de cote integrale de contributie la pensie (angajat plus angajator) din alte tari europene: Germania -18,7%, Austria – 22,8%, Polonia – 19,52%. De retinut ca aceste state prevad si plafoane pentru contributiile platite, in functie de nivelul veniturilor, plafoane tocmai eliminate in Romania de ordonanta mai sus mentionata.
Prin comparatie, contributia integrala la pensie in Romania este de 26,2% din venitul salarial brut lunar (pentru conditii normale de munca). In ceea ce priveste beneficiul ulterior, pensia de care ar beneficia este de departe mai mica fata de cea pe care ar primi-o intr-un alt stat.
In acest context, ne putem astepta ca angajatorii sa ia in considerare oportunitatea de a-si inrola angajatii detasati in sistemul de asigurari sociale din tara unde muncesc efectiv, avand in vedere nu doar costurile legate de contributiile sociale, ci si beneficiile aferente. Intr-o prima faza insa, ar trebui sa aiba in vedere derularea unor analize prin care sa stabileasca cu mai multa exactitate care ar fi nivelul costurilor in tara gazda si sa determine daca mai este oportun pentru angajatii lor sa ramana asigurati in sistemul romanesc, mai ales in conditiile in care legislatia europeana aplicabila prevede ca regula plata in tara in care muncesc. Daca rezultatul analizei va fi in favoarea sistemului de asigurari sociale din tara gazda, atunci atat angajatii cat si angajatorii pot serios considera sa se indrepte catre acesta si sa contribuie in tara unde angajatii muncesc. Acest lucru ii va scuti pe angajatori si de procedura atat de anevoioasa de a obtine certificatul de asigurare din Romania, care le este necesar in celalalt stat in cazul in care angajatul ramane asigurat in Romania.
Astfel, contribuind intr-un alt stat, angajatorii si angajatii ar putea sa-si optimizeze nivelul costurilor salariale, iar angajatii ar beneficia si de un sistem de asigurare mai avantajos din punct de vedere al beneficiilor subsecvente. Si care va fi rezultatul pentru Romania? Analizele facute de guvern privind veniturile estimate a fi colectate la buget, ca urmare a masurilor de eliminare a plafoanelor, ar putea fi afectate intr-o oarecare masura de optiunile facute de angajatii si angajatorii romani, in cazul in care vor decide sa contribuie in sistemul de asigurari sociale dintr-un alt stat.
