Q: Care sunt ultimele tendinte in banking in Romania? Cat de bun a fost anul 2018 comparativ cu asteptarile?
Sergiu Oprescu: Sistemul bancar national si-a demonstrat in acest an rezilienta la factorii de risc externi si interni, regasindu-si profitabilitatea si atractivitatea investitionala, avand astazi o stabilitate structurala avansata, fiind In acelasi timp atat unul din cele mai bine capitalizate sisteme bancare europene, dar si unul cu o lichiditate confortabila.
Indicatorul de solvabilitate la nivelul sistemului bancar se situeaza la cel mai ridicat nivel, din cel putin ultimul deceniu, fiind de 20,07% in luna iunie 2018, in timp ce indicatorul de lichiditate imediata a inregistrat o crestere cu 2 puncte procentuale, fiind de 40%.
Bancile au aplicat masuri drastice de reducere a portofoliilor de credite neperformante, fiind In prezent la un sfert din nivelul de neperformanta din urma cu patru ani, mai exact la 5,71% la jumatatea anului 2018, apropiindu-se semnificativ de media europeana de 4%. Aceasta evolutie a indicatorului de neperformanta situeaza Romania pe primul loc In Europa din punct de vedere al scaderii indicatorului de credite neperformante in perioada 2014-2017.
Q: Care este opinia dumneavoastra privind digitalizarea in sistemul bancar din Romania?
Sergiu Oprescu: Gradul de intermediere financiara, calculat ca pondere a creditului neguvernamental in PIB plaseaza tara noastra pe ultimul loc In UE cu 26,4%, iar ponderea activelor bancare In PIB se afla la 50%, in timp ce la nivelul UE acest indicator este de 255%, iar in zona euro de 288%. Fenomenul emigratiei a atins un nivel ingrijorator, ajungand la valoarea de 15% din populatia tarii, respectiv 25% din populatia activa.
Decalajele in raport cu media statelor europene, precum gradul redus de bancarizare al Romaniei, de 58%, si cel mai scazut grad de intermediere financiara din UE pot fi adresate inclusiv prin digitalizare. Tehnologiile noi au puterea de a schimba paradigme si comportamente in doar cateva luni. Devenim tot mai digitali, iar acest lucru este o provocare, dar si o oportunitate.
Q: Care sunt cele mai importante lectii ale crizei pe care le-au invatat bancile locale?
Sergiu Oprescu: Cred ca fluctuatiile ample inregistrate pe zona cursului de schimb si a dobanzilor si modul de perceptie al acestui fenomen in randul consumatorilor au determinat bancile sa fie mai precaute in acordarea de credite. Este ceea ce numim constientizarea riscului valutar si a celui de variatie a ratei de dobanda. In acest context trebuie sa fim atenti sa evitam sa construim un spatiu al asteptarilor irationale prin forma in care comunicam, care se poate transforma foarte usor intr-un cerc vicios al populismului politic. Cand oamenii judeca de la nivelul asteptarilor care sunt inflamate de astfel de pozitii, fara a avea repere de educatie financiara sau de practica bancara europeana, nu au decat de pierdut. Ei devin, incet-incet, din ce In ce mai dezamagiti si se retrag din relatia pe care ar fi putut sa o construiasca cu banca, intrand In ceea ce se numeste excluziune financiara, ceea ce In final poate duce la excluziune sociala.
Q: Credeti ca astazi cunoastem mai bine alfabetul financiar decat in 2008? Cum vedeti procesul de educatie financiara in Romania, atat la nivelul clientilor cat si la nivelul angajatilor din industrie?
Sergiu Oprescu: Cred ca sistemul bancar, in ansamblul sau, va avea un rol din ce In ce mai important in economie, pe masura ce in¬cluziunea financiara va spori, nevoia de operare digitala se va manifesta tot mai mult, iar nivelul de cultura fi¬nanciara va creste. In ceea ce priveste educatia financiara, studiile arata ca doar 1 din 5 adulti au o intelegere a produselor financiare de baza, plasand Romania pe ultimul loc in Europa, cu o rata a educatiei financiare de 22%.
Sunt notabile progresele inregistrate in ultimul an, cand Asociatia Romana a Bancilor, alaturi de stakeholderii sistemului financiar au editat "Manualul practic pentru utilizatorul de servicii financiare", primul instrument de educatie financiara ce contine o sinteza de concepte din piata bancara, piata de capital, asigurari, pensii si leasing. Notabile sunt de asemenea si multiplele initiative de educatie financiara ale bancilor pe care le vedem in ultima perioada. Amintesc aici de exemplu aplicatia „Kids – o afacere de succes” lansata de Alpha Bank in acest an dedicata prescolarilor si elevilor de scoala primara pentru a-i ajuta sa invete si sa practice concepte financiare.
In mod evident exista loc de imbunatatire a informatiilor de natura financiara si in randul angajatilor bancilor. De altfel, angajatorii bancari aplica de mai mult timp principiul “life long learning” pentru angajatii din banci. Noile reglementari europene vin cu cerinte concrete privind specializarea angajatilor bancilor, ca atare este un proces continuu de training in randul functionarilor din banci.
Q: Reconstruirea increderii a fost cel mai important obiectiv dupa criza globala. Credeti ca acest obiectiv a fost atins?
Sergiu Oprescu: In ceea ce priveste recastigarea increderii, suntem pe un un trend pozitiv, important fiind ca vocea detractorilor industriei sa fie izolata de cea a profesionistilor, a specialistilor care prezinta argumentat situatia, pentru ca perceptia construita pe niste asteptari administrate gresit sa nu tina loc realitatii obiective. Trebuie sa fim atenti la ceea ce se numeste tendinta de crestere a asimetriei increderii – adica increderea se recastiga mai repede la cei care sunt mai informati, cei care au o intelegere corecta a ceea ce inseamna serviciile financiar-bancare.
Bancile au invatat si anul acesta din lectiile initiativelor legislative, dar toate acestea implica si costuri, inclusiv de imagine. Se impune o responsabilitate mai mare si poate si noi bancherii ar trebui sa fim mai prezenti cu pozitia noastra in interiorul cercului decizional pentru a contribui la constructia perceptiei pe baza unei informari corecte.
Q: In opinia dumneavoastra, in calitate de CEO, care este cea mai importanta intrebare pe care conducerea unei banci trebuie sa si-o adreseze: ce va merge bine in urmatoarea perioada sau ce greseala nu ne putem permite sa facem?
Sergiu Oprescu: Cred ca mai degraba cantarirea riscurilor, si mai ales dupa ce am traversat perioada de criza. Am sa va dau un exemplu concret aici. Inainte de criza au fost dificile deciziile de a sta deoparte de anumite piete care Infloreau, cum a fost piata creditului in franci elvetieni. La vremea respectiva Alpha Bank era printre liderii creditului ipote¬car, aveam o cota de piata mare. Vedeam cum aceasta cota de piata era erodata de competi¬tori care dadeau credite intr-o moneda care facea mai facila creditarea ipotecara. A sta deoparte si a nu intra in acea piata pe considerente ce s-au dovedit valabile 10 ani mai tarziu nu a fost usor, dar si-a dovedit eficienta.
