Contrar tendintelor globale, o parte semnificativa a companiilor locale pare sa nu priveasca preturile de transfer ca pe o arie de risc fiscal. Aceasta este concluzia studiului EY Romania ”Preturile de transfer. Impactul conditiilor economice aduse de pandemie”, derulat la inceputul acestui an.
Astfel, daca in sondajul EY Global ”Dispute si riscuri fiscale”, realizat anul trecut, peste 80% dintre respondenti indicau preturile de transfer drept unul dintre cele mai mari riscuri, temandu-se in proportie de peste 70% ca vor face obiectul unui control de preturi de transfer, majoritatea companiilor locale (62%) considera ca preturile de transfer nu reprezinta o problema fiscala (50%) sau ca nici macar nu analizeaza aceasta problema din punct de vedere al strategiei fiscale (12%). Ingrijorator, companiile din Romania par sa mizeze semnificativ pe intocmirea corecta a documentatiei prin care justifica pretul la care au realizat tranzactiile cu parti afiliate si sa treaca cu vederea problemele ce ar putea aparea in cadrul inspectiilor fiscale.
In proportie de 44,2%, companiile mari din Romania (78% dintre respondentii studiului EY Romania sunt mari contribuabili, cu peste 400 de angajati, iar 22% sunt contribuabili mijlocii) spun ca anul 2021 a fost unul in care nu le-a fost afectata profitabilitatea, 14% declara ca profitabilitatea le-a fost afectata, dar intr-un mod pozitiv, in vreme ce 25,6% spun ca le-a fost afectata in mod negativ, dar au obtinut profit operational.
”Studiul nostru vine sa confirme declaratiile macroeconomistilor, care vorbesc despre o pozitie solida a firmelor romanesti si despre avantajul pe care il au in perioada agitata cu care ne confruntam. Pe de alta parte, trebuie sa tinem cont si de faptul ca principalii nostri respondenti vin din zona IT, productie sau comert, zone care au fost in crestere in 2021”, explica Adrian Rus, Partener EY, liderul practicii de Preturi de transfer.
Majoritatea respondentilor studiului ”Preturile de transfer. Impactul conditiilor economice aduse de pandemie” (74,5%) spun ca au documentatia prin care demonstreaza ca tranzactiile sunt realizate la pretul pietei – acel pret la care ar fi fost incheiata intre parti independente, in conditii economice comparabile si ca ea este pregatita conform cerintelor specifice din Romania. Preturile de transfer sunt preturile la care se fac tranzactiile intre companiile parti ale aceluiasi grup, denumite si parti afiliate. Daca pretul tranzactiei intre afiliati nu este in ”intervalul de piata”, se considera ca profiturile obtinute de parti in urma tranzactiei nu sunt corect reflectate, afectand astfel impozitele si taxele platite fie in Romania, fie in statul unde este situata partea afiliata.
In schimb, aproape 25% dintre respondenti declara ca nu au o documentatie privind preturile de transfer pentru entitatea din Romania, iar peste 10% dintre companii spun ca exista o documentatie privind preturile de transfer, dar ea exista la nivelul grupului si nu a fost adaptata la cerintele romanesti. ”Toate aceste companii, de fapt, nu sunt pregatite pentru o inspectie a preturilor de transfer”, spune, la randul sau Emanuel Bancila, partener Bancila Diaconu si Asociatii, coordonatorul practicii de Inspectii si controverse fiscale.
Studiul ”Preturile de transfer. Impactul conditiilor economice aduse de pandemie” mai arata si ca, desi companiile sunt constiincioase si isi fac analizele cel putin anual pentru a verifica daca preturile tranzactiilor cu partile afiliate sunt in conformitate cu preturile pietei, inca intr-o proportie foarte mare – 40%, se regasesc in situatia in care rezultatele din tranzactiile derulate se afla in afara pretului pietei. Ori, daca rezultatul tranzactiei intre afiliati nu este in ”intervalul de piata”, se considera ca profiturile obtinute de parti in urma tranzactiei nu sunt corect reflectate si ar trebui corectate, prin realizarea unor ajustari ale preturilor de transfer. Mai mult, dintre acestia, aproape jumatate nu au realizat acele ajustari ale preturilor de transfer prin care sa isi corecteze rezultatele obtinute din tranzactiile derulate cu parti afiliate.
”Este un procent ingrijorator de companii care adreseaza, practic, o invitatie ANAF de a li se efectua ajustari de preturi de transfer, cu toate consecintele aferente de impozit pe profit suplimentar si obligatii fiscale accesorii ”, atrage atentia Adrian Rus. ”Aceste companii se vor confrunta cu implicatii majore pe analiza de risc. Asa cum stiti, pe baza analizei de risc se stabilesc firmele care trebuie inspectate. Am recomanda realizarea unei analize si corectarea situatiei fiscale”, arata si Emanuel Bancila.
Pe de alta parte, companiile, in proportie de 97,4%, nu au depus si nici nu isi doresc sa depuna in urmatorii doi ani cereri pentru obtinerea unui acord de pret in avans sau APA, cum este cunoscut in limbajul de specialitate. APA reprezinta o intelegere intre contribuabil si autoritatea fiscala din jurisdictia in care este rezident. Prin stabilirea in avans a unui set de criterii, aplicabile pentru o anumita perioada, pentru care se asigura conformitatea cu principiul valorii de piata, APA are ca scop evitarea disputelor in zona preturilor de transfer. Cu alte cuvinte, incheierea unui APA ajuta compania sa aiba o certitudine pentru tranzactiile luate in calcul in acord si eliminarea potentialelor ajustari ale preturilor de transfer (atat timp cat termenii APA sunt respectati) si, implicit, a situatiilor de dubla impunere, legate de ajustarile de preturi de transfer derulate de autoritatile fiscale. Si, cu toate acestea, costurile asociate procesului obtinerii acordului (21,4%), lipsa increderii in beneficiile APA (4,8%) sau increderea in documentatia intocmita ca fiind suficienta pentru a apara tranzactiile cu partile afiliate ale societatii – 69% tin deocamdata contribuabilii departe de APA.
Serviciile (aproape 60%), finantarile intra grup (16,5%) sau distributia de marfa (11,8%) sunt percepute de catre companii ca fiind tranzactiile cele mai susceptibile sa fie puse sub semnul intrebarii de catre autoritatile fiscale din perspectiva preturilor de transfer.
Un alt rezultat surprinzator al studiului referitor la preturile de transfer este acela ca mai mult de jumatate dintre firmele respondente – 59,5%, nu au trecut, inca, printr-o inspectie care sa fie centrata pe preturile de transfer.
In cazul companiilor care au facut obiectul unei inspectii, o treime au trecut printr-o ajustare de preturi de transfer, cei mai multi de pana intr-un milion de euro; 11,8%, insa, s-au confruntat cu ajustari intre 1 milion si 5 milioane de euro. O cincime dintre companiile respondente spun ca s-au confruntat chiar cu recalificarea unor tranzactii in cadrul inspectiilor fiscale.
In cazul inspectiilor fiscale avute, companiile spun ca nu s-a pus problema aplicarii unui TVA suplimentar pentru ajustarile de preturi de transfer, iar 61% dintre companii nu au luat in considerare impactul privind tratamentul de TVA, atunci cand au realizat ajustari voluntare de preturi de transfer, ceea ce le aduce intr-o situatie de risc. ”In functie de cum sunt efectuate ajustarile de preturi de transfer si in functie de inregistrarile contabile si fiscale efectuate, pot aparea implicatii de TVA. Acestea, daca sunt privite din perspectiva cotei de TVA, care este de 19%, pot avea un impact la fel de important ca si implicatiile de taxe directe. Acest lucru reiese din jurisprudenta Curtii Europene de Justitie si din explicatiile oferite de organismele europene”, arata Costin Manta, Partener Asociat EY, in cadrul departamentului de Impozite indirecte.
Mai mult, in cazul ajustarilor de preturi de transfer cu impact asupra operatiunilor vamale, contribuabilii nu au solicitat biroului vamal si nici nu si-au pus problema ca ar fi trebuit sa solicite corectarea valorii in vama a marfurilor care au facut obiectul ajustarilor de preturi de transfer.
Potrivit lui Adrian Rus, concluzia care se impune este aceea ca o documentatie de preturi de transfer intocmita potrivit regulilor specifice romanesti este esentiala pentru a fi pregatiti pentru o inspectie a preturilor de transfer din partea ANAF. Este, de asemenea, important sa existe justificari si documentatie suport pentru tranzactiile derulate cu persoanele afiliate, inclusiv privind aplicarea efectiva a politicilor de preturi de transfer. Ajustarile voluntare de preturi de transfer sunt o modalitate de a reduce impactul unor ajustari efectuate de ANAF, acestea fiind importante mai ales in contextul amnistiei fiscale existente.
De asemenea, rolul APA de evitare a disputelor in materia preturilor de transfer trebuie sa fie mai bine apreciat, aceasta desigur impreuna cu o imbunatatire a modului de derulare a acestui proces din partea ANAF.
”Situatia in care autoritatea fiscala nu analizeaza in detaliu documentatia privind preturile de transfer o intalnim in practica atunci cand exista alte zone in care Fiscul a verificat baza impozabila si a gasit alte elemente de impunere. Dar nu trebuie ignorate aspectele legate de preturile de transfer si de modul de pregatire a documentatiei aferente”, a conchis, la randul sau, Emanuel Bancila.
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 40 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2021. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY este liderul de pe piata serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajati din Romania si Republica Moldova furnizeaza servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year.
