Transferul de la contracte de munca la alte forme de colaborare cu o sarcina fiscala redusa ar fi un prim efect al anuntatei eliminari a facilitatilor fiscale acordate firmelor de IT, o spune un sondaj realizat in timpul evenimentului ”Sectorul IT: catre viitor, cu toata viteza inainte”, organizat zilele acestea de EY Romania. Pe locul doi intre potentiale consecinte se afla, in viziunea respondentilor, companii de IT si R&D, migrarea fortei de munca in strainatate si reducerea apetitului investitional in business-uri de IT. Desi exista si companii care s-au gandit ca ar fi dispuse sa acopere impozitul datorat, cele mai multe anunta ca iau in calcul migrarea catre alte forme de colaborare (PFA/ II/ IF, microintreprinderi) in Romania, initierea de colaborari cu contractori straini sau chiar transferul business-ului in alta jurisdictie, pentru a contracara eventuala eliminare a facilitatilor fiscale.
”Daca ne gandim ca vom aduce venituri suplimentare la buget printr-o astfel de masura de eliminare a facilitatii fiscale (un impozit pe venit de 10%), cu siguranta nu am pus in balanta toate costurile acesteia. De ce sa pierdem ce avem cand am putea castiga in continuare sustinut si sigur? Si daca ne uitam peste programul de guvernare vedem cuvantul "digitalizare" folosit peste tot: in sectorul energetic, al transporturilor, sanatatii, educatiei, finantelor. Cum vom reusi sa digitalizam, daca vom avea mai putini angajati dedicati acestui sector?”, a punctat in deschiderea discutiilor Corina Mindoiu, Partener Asociat, Impozit pe Venit si Contributii Sociale, EY Romania. Ea a fost completata de Stela Andrei, Partener Asociat, Impozit pe Venit si Contributii Sociale, EY Romania, care a insistat asupra nevoii extrem de mari in zona de servicii de digitalizare venite din partea sectorului public, care, de altfel, va fi completata de cererea in crestere venita din partea sectorului privat, ceea ce se traduce pe o presiune foarte mare pe sectorul IT.
Specialistii EY au trecut in revista beneficiile si riscurile ce ar putea fi generate de eliminarea facilitatilor, concluzionand ca o asemenea masura ar genera dezechilibre fiscale majore. ”Asa cum arata si sondajul, Guvernul trebuie sa ia in calcul ca se va confrunta cu o reducere a numarului celor angajati cu contracte de munca, migrarea catre forme de organizare alternative, orientarea IT-istilor spre deservirea unor beneficiari straini, emigrarea specialistilor cu tot cu familii, inchiderea unor business-uri si setarea lor in alte state. Toate acestea inseamna bani in minus la bugetul de stat. Mai ales ca, din cate stim, statul nu si-a fundamentat propunerea pe un studiu de impact”, a aratat Corina Mindoiu.
Partenerii EY au explicat ca, la un calcul simplu, trecerea angajatilor la alte forme de colaborare ar injumatati incasarile la buget din impozitul pe venit si din contributiile sociale. In plus, ei nu exclud ca pierderile sa fie si mai mari, in cazul in care angajatii din IT vor migra cu familiile din Romania, moment in care nu se mai afla in discutie doar veniturile salariale, ci si alte venituri ce sunt obtinute de aceste persoane. ”Avand in vedere ca specialistii in IT sunt in general participanti in planuri de actiuni ale companiei/grupului din care fac parte, Romania va pierde bani si din faptul ca odata cu schimbarea rezidentei fiscale a persoanei fizice, statul roman nu va mai avea drept de impunere nici asupra veniturilor din investitii aferente (castiguri de capital, dividende). Si acest lucru nu se va intampla doar la nivelul specialistului IT, ci si la nivelul membrilor sai de familie care obtin venituri impozabile. Asa ca pierderea se va multiplica corespunzator si va putea afecta si alte domenii de activitate”, a explicat Corina Mindoiu.
In ceea ce priveste migrarea angajatilor catre alte forme de colaborare, specialistii EY au aratat ca nu exclud schimbari in regimurile fiscale ale microintreprinderilor si au accentuat riscurile care sunt asociate folosirii PFA sau microintreprinderilor ca forme de remunerare alternative salariului.
”Vom asista, cu siguranta, la ample masuri de verificare a specialistilor si firmelor din domeniu. Riscul de a trece de la o relatie de dependenta la una ce se doreste a fi independenta este major, mai ales cand vorbim de desfasurarea activitatii pentru acelasi beneficiar cu care specialistul IT a avut, anterior, un contract de munca. Si, cu atat mai mult, va fi nevoie de digitalizarea sistemelor interne ale autoritatilor publice care sa faciliteze si sa eficientizeze indeplinirea obligatiilor fiscale de catre contribuabili, dar si a actiunilor de control ale autoritatilor”, a spus Corina Mindoiu.
”Din pacate, ANAF are un track record de practica neunitara si de interpretari "inedite", care, de regula, vin la pachet cu un impact considerabil pentru contribuabil”, a declarat, la randul sau, Calin Stan, Senior Manager, Bancila, Diaconu si Asociatii SPRL, referindu-se, in principal, la riscurile asociate modalitatilor de angajare a serviciilor in zona IT (salariati vs. alte forme independente), unde eventuale reclasificari efectuate de ANAF cu ocazia unor inspectii fiscale pot genera sume semnificative de plata in sarcina contribuabilului. ”Problema si-a pastrat actualitatea chiar si dupa "amnistia" din 2015, iar in ultima perioada vedem in practica un interes crescut al ANAF pentru redeschiderea acestui subiect. In plus, riscul este actual, inclusiv in ceea ce priveste analiza concreta pe care ANAF o poate face in contextul unei inspectii, sub aspectul substantial al modului de aplicare / accesare a facilitatilor. Nu putine sunt cazurile in care si contribuabilii "abuzeaza" de aceste facilitati, din motive evidente, insa trebuie spus foarte clar ca, in eventualitatea unui control din partea ANAF, "fondul bate forma", asa incat acolo unde substanta facilitatii nu poate fi demonstrata, riscul invalidarii ei (cu consecinte directe in impunere) este considerabil”, a avertizat el.
Nici in ceea ce priveste facilitatile acordate pentru activitatile de cercetare-dezvoltare lucrurile se pare ca nu stau mai bine, sondajul realizat ad-hoc aratand ca firmele mai degraba se feresc sa aplice, temandu-se, in principal, de posibile contestatii ale inspectorilor fiscali sau de neclaritatile legislative (cum ar fi colaborarea cu expertii care pot valida natura de cercetare-dezvoltare a activitatilor). ”Inainte de a decide implementarea unei facilitati pentru IT sau R&D recomandam investigarea substantei activitatilor respective desfasurate de angajati. Pentru contribuabilii care inca aplica facilitatea pentru IT, recomandam sa verifice daca facilitatea pentru R&D poate fi aplicata la nivel de impozit pe profit si impozit pe venit”, a precizat Crina Onut, Manager, Impozit pe Venit si Contributii Sociale, EY Romania.
La randul ei, Alina Micu, Manager, Consultanta Financiara si de Business, EY Romania, a recomandat companiilor sa mentina o preocupare permanenta pentru sustenabilitatea businessului, adoptand o pozitie flexibila fata de schimbarile in legislatie privind facilitatile fiscale acordate salariatilor din IT. „Este necesar ca organizatiile sa isi adapteze periodic modelul de business, sa evalueze in ce masura se pot orienta si catre cercetare-dezvoltare, sa aiba in vedere un plan de crestere pe termen lung si sa isi asigure eficienta operatiunilor prin optimizarea si/ sau redefinirea proceselor. Procesele organizate si bine documentate constituie fundamentul pentru imbunatatirea continua. Intr-un mediu de lucru bine organizat, sunt stimulate inovatia, ideile noi si dezvoltarea continua – ingrediente de baza pentru dezvoltarea unui model de business sustenabil”, a aratat ea.
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 40 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2021. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY este liderul de pe piata serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajati din Romania si Republica Moldova furnizeaza servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Au birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year.
