Romania are nevoie de un nou sistem de taxare a autoturismelor pe principii ecologice pentru a diminua apetitul pentru achizitia de masini second-hand, concomitent cu achizitia de masini electrice si/sau hibride si dezvoltarea retelei de statii de incarcare, pentru a-si atinge atat obiectivele incluse in Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si prin Pactul Verde european. Masurile de stimulare, cum sunt Programele „Rabla” si ”Rabla plus”, se dovedesc insuficiente in contextul tintelor ambitioase stabilite la nivel european.
Asa cum am mai declarat si in trecut, impozitarea autoturismelor ar trebui construita pe principii de mediu, care sa tina cont de normele Euro si de emisiile de dioxid de carbon si ar trebui sa vizeze atat taxa aplicata in momentul inmatricularii care sa ia in considerare nivelul de emisii de CO2 si normele de poluare, cat si impozitul anual, datorat autoritatilor locale. Acest sistem de taxare a fost utilizat in alte state membre si poate da rezultate si in Romania. Asa cum stim, autoritatile au incercat, de la momentul aderarii la UE, sa limiteze importurile de masini vechi, insa caile alese nu au fost cele mai bune. Cu toate acestea introducerea unei timbru de mediu (fosta taxa de prima de este posibila si poate fi formulata astfel incat sa nu incalce prevederile legislatiei comunitare. In acelasi timp, sistemul de impozitare anual a masinilor nu mai fost revizuit de peste un deceniu si ar putea fi regandit, luand in calcul componenta de mediu.
Identificarea unor masuri de descurajare a cumpararii de masini foarte vechi si poluante a devenit presanta in conditiile in care Romania are, potrivit datelor Asociatiei Europene a Producatorilor de Automobile (ACEA), unul dintre cele mai imbatranite parcuri auto din Uniunea Europeana, cu o medie de varsta de 16,5 ani, comparativ cu media UE de 11,5 ani.
In lipsa unei legislatii care sa limiteze aceste achizitii, vom vedea ca pe masura ce statele din vestul Europei incep sa interzica masinile poluante, cu precadere cele cu motorina (diesel), tarile din Est, printre care Romania, vor absorbi oferta foarte ieftina de masini second hand, cu impact major asupra calitatii mediului.
Ce si-a propus Romania prin PNRR: 250.000 de masini vechi ar trebui sa dispara pana in 2026; o ”ecotaxa”
Romania si-a asumat prin PNRR un program accelerat de sustinere a autovehiculelor electrice atat la nivel de politica fiscala si financiara, cat si la nivel de infrastructura. Astfel, se urmareste cresterea cu cel putin 100% a numarului de vehicule cu emisii zero/cu emisii reduse zero (electrice si hidrogen) fata de anul 2020 si casarea a 250.000 de masini poluante (cu standarde de emisie EURO 3 sau mai putin), intre 2022 si jumatatea anului 2026, aceasta fiind si conditia ca Ministerul Transporturilor sa primeasca fonduri pentru construirea de autostrazi. De asemenea, tara noastra si-a propus instalarea a 30.000 de puncte de reincarcare, pana la 30 iunie 2026.
Pentru atingerea acestor tinte, statul isi propune dezvoltarea si armonizarea cadrului strategic, legal si procedural necesar pentru sprijinirea tranzitiei catre un transport sustenabil prin modificarea politicilor de tarifare a drumurilor de la o abordare de tip vignette la o abordare bazata pe distanta, implementarea principiilor de taxare ecologica, descurajarea inmatricularii masinilor mai vechi de 15 ani, cresterea valorii schemelor de casare pentru vehiculele poluante, stimulente fiscale prelungite pentru vehiculele cu emisii zero, suport pentru extinderea infrastructurii de incarcare a masinilor electrice si utilizarea criteriilor de achizitii publice ecologice ale UE pentru toate aspectele transportului.
Vanzarile de automobile electrice au crescut semnificativ, dar cele second hand domina piata
In acest an vanzarile de automobile electrice si hibride au avut o crestere semnificativa comparativ cu 2020, ajungand sa reprezinte aproximativ un sfert din inmatricularile noi din primele 11 luni, potrivit datelor ACAROM. Evolutia este incurajatoare, insa cifrele pentru second hand sunt inca la cote alarmante. Potrivit datelor Directiei Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), inmatricularile de automobile second hand sunt de trei ori mai mari decat a celor noi, respectiv 368.521 de unitati in primele 11 luni ale anului fata de 109.350 unitati.
Astfel, gradul de penetrare pe piata romaneasca a masinilor electrice si hibrid ramane inca redus din cauza pretului ridicat in raport cu cel al masinilor vechi second hand, desi statul acorda stimulente financiare prin Rabla Plus.
Fenomenul de imbatranire accelerata a parcului auto din Romania este in contradictie cu evolutiile din tarile dezvoltate din vestul Europei, care acorda o importanta sporita protejarii mediului si sigurantei, in timp ce incearca sa se pregateasca pentru adoptarea la scara cat mai larga a masinilor electrice.
Spre exemplu, potrivit raportului ”Electric Vehicle Sales Review Q4 2021” realizat de PwC and Strategy&, in mai putin de doi ani, cota de piata a vehiculelor electrice pe cele mai mari cinci piete europene (Franta, Germania, Italia, Spania si Marea Britanie) a crescut de la 8% in 2019, la 38% la sfarsitul trimestrului al treilea fata de 2021.
In acelasi interval, cota totala de piata a vehiculelor electrice a crescut in Marea Britanie de la 9% la 44%, iar in Germania de la 8% la 40%. In ceea ce priveste cota de piata a masinilor cu motor cu combustie interna(ICE), aceasta a scazut de la 92% in 2019, la 62% la sfarsitul trimestrului al treilea din 2021.
Situatia este similara pentru statiile de incarcare, potrivit celor mai recente date ale ACEA, Romania situandu-se intre tarile cu cele mai putine statii de incarcare la 100 de kilometri de drum (0,5), alaturi de Lituania (0,2), Grecia (0,2), Polonia (0,4) si Letonia (0,5). La polul opus, tarile cu cele mai multe statii de incarcare sunt Olanda (47,5), Luxemburg (34,5), Germania (19,4), Portugalia (14,9), Austria (6,1).
