Fundatia Post-Privatizare (FPP) lanseaza studiul Inovarea si antreprenoriatul – piloni ai competivitatii. Lucrarea isi propune sa evidentieze impactul major pe care inovarea si antreprenoriatului il au asupra cresterii competitivitatii, a locurilor de munca si bunastarii pe termen lung in societate. Oferind raspunsuri care pot explica evolutia si pozitionarea curenta a Romaniei in peisajul global al competivitatii, lucrarea evidentiaza punctele slabe, riscurile, precum si oportunitatile ce pot influenta evolutia viitoare a firmelor individuale si a economiei nationale.
Imaginea Romaniei pe harta mondiala a competitivitatii este destul de sumbra potrivit rezultatelor ultimelor evaluari comparative, atat in ceea ce priveste competitivitatea, cat si inovarea. Cu toate ca si-a ameliorat usor indicele general de competivitate calculat in 2013 fata de anul anterior, tara noastra ramane in esalonul economiilor putin competitive la nivel international.
„Studiul nostru propune o analiza a situatiei Romaniei, alaturi de modele de buna practica din spatiul european, cu scopul de a fi un punct de referinta comparativ in domeniul competitivatii. Momentan, ocupand locul 76 din 148 de tari incluse in indexul competivitatii globale, ne aflam in urma unor state precum Croatia si Botswana. Pozitionarea denota o economie care nu pune accent pe inovare si pe gradul de sofisticare al afacerilor”, afirmaPéter Barta, CEO FPP.
Competitivitatea economiei romanesti se sprijina, din pacate, mai mult pe o piata larga de consumatori (locul 46 din lume) si un mediu macroeconomic destul de favorabil (locul 47 pe plan mondial), in timp ce eficienta productiei de bunuri din piata ramane intre cele mai scazute din lume (locul 117), iar institutiile statului roman sunt, de asemenea, de foarte slaba calitate (locul 114).
Mai multi factori contribuie la ineficienta pietei si a pietei muncii din Romania. Intre acestia, institutiile si infrastructura, nivelul precar al sanatatii si educatiei primare, dar si nivelul nesatisfacator in inovare si gradul foarte redus de sofisticare a afacerilor. Acestea influenteaza in mod negativ performanta economica a intreprinderilor romanesti, chiar daca ne situam deasupra mediei mondiale in ceea ce priveste cadrul macroeconomic, al disponibilului de tehnologie si al educatiei superioare.
In acelasi timp, regiunile Sud-Est si Sud-Vest Oltenia se incadreaza intre cele mai putin competitive regiuni din Uniunea Europeana, alaturi de omoloagele lor din Bulgaria si Grecia.
Deficitul de finantare al activitatii de cercetare-dezvoltare, principala cauza a nivelului scazut de inovare al intreprinderilor romanesti
La capitolul inovare, Romania se situeaza, alaturi de Bulgaria, Letonia si Polonia, intre inovatorii modesti ai Europei, cu un grad al performantelor sub jumatate din media UE, conform Innovation Union Scoreboard.
Desi avem un nivel bun de educatie superioara al tinerilor cu varste intre 20-24 de ani si contribuim la exportul de produse medium high technology, finantarea redusa a activitatilor de cercetare-dezvoltare publica si privata diminueaza drastic nivelul de performanta al inovarii in Romania. Cu toate ca tara noastra s-a angajat ca pana in 2020 sa creasca la 2% din PIB procentul cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare-inovare, acesta reprezinta, in prezent, numai 0,48% din PIB, iar in sectorul privat investitiile nu depasesc 0,18% din PIB.
58% dintre romani au o atitudine pro-antreprenoriat in pofida tendintei de evitare actuala din tarile europene dezvoltate
Fiind inclus in Strategia Europa 2020, antreprenoriatul devine unul din factorii cheie pentru crestere inteligenta, durabila si incluziva, cu un rol major in crearea si mentinerea locurilor de munca. in contextul dat, cand rata medie a somajului in randul tinerilor din Europa este 23,5%, este de dorit ca antreprenoriatul sa reprezinte o optiune de cariera serioasa mai ales pentru tineri.
Dezvoltarea abilitatilor pentru inovare si antreprenoriat trebuie sa stea la baza oricarui sistem national de educatie si instruire. De aceea, in multe tari este nevoie de revizuirea sistemica a cadrului national de educatie in toate etapele de pregatire.
Instrumentul de evaluare utilizat de Comisia Europeana pentru masurarea antreprenoriatului releva ca 58% dintre romani considera dezirabila activitatea pe cont propriu.
Totusi, in ceea ce priveste demararea unei activitati pe cont propriu in urmatorii 5 ani, doar trei din zece romani considera fezabila o asemenea decizie, similar cu media europeana.
Lipsa capitalului si a resurselor pentru demararea unei afaceri, principalele bariere percepute de romani
Problema cu care se confrunta 56% dintre respondenti este ingrijorarea in ceea ce priveste posibilitatea de a intra in faliment. De asemenea, jumatate dintre respondentii din Romania sustin ca nu dispun de resursele financiare pentru a deveni lucrator pe cont propriu, ceea ce inseamna foarte mult in contextul european. Jumatate dintre cei care sustin ca ar fi nefezabil sa inceapa o activitate pe cont propriu invoca drept principal motiv lipsa capitalului si a resurselor necesare, un procent mai mare decat media din EU de 12%.
Alte motive invocate de catre romani impotriva lansarii unei afaceri sunt: lipsa abilitatilor, absenta unei idei de afacere, frica de esec si de consecinte, precum si teama de birocratie. Factorii care afecteaza cel mai mult procesele curente care intervin in derularea afacerilor sunt: nivelul taxelor (17,8%), coruptia (13,4%), reglementarile (11,8%), accesul la finantare (10,5%) si birocratia (10,2%).
Pentru a atinge eficienta in productia bunurilor si serviciilor si competivitate internationala in contextul globalizarii, este nevoie de un alt nivel de exigenta in intreprinderi, de standarde inalte de calitate ale produselor si serviciilor, precum si de prezenta unor retele specializate afaceri, furnizoare de servicii calificate pentru firme. Tendinta mondiala de sofisticare a afacerilor cu orientarea spre produse inalt specializate si producatori unici, ca si facilitatile comertului electronic elimina practic jucatorii necompetitivi, chiar si de pe piata autohtona.
Studiul Inovarea si antreprenoriatul – piloni ai competivitatii este disponibil aici.
