Piata muncii din Romania a fost mult timp considerata ca unul dintre cele mai mari atuuri ale tarii noastre, insa, in 2025, a devenit una dintre cele mai mari provocari pentru perioada urmatoare. Conform EY Attractiveness Survey 2025, desi investitorii continua sa aprecieze disponibilitatea fortei de munca, atentia s-a mutat de la costuri spre calitate, cu accent crescut pe competenta si adaptabilitate.
Peste jumatate dintre investitori (55%) spun ca piata muncii din Romania s-a imbunatatit in ultimii ani, un procent mai bun decat in multe alte domenii1. Romania ramane o alegere atractiva pentru sectoarele de servicii, productie si manufacturier, insa firmele nu mai cauta doar forta de munca numeroasa, ci oameni cu abilitati relevante pentru industrii in schimbare.
Cererea e mai mare ca oricand pentru profiluri tehnice si digitale, de la ingineri si specialisti in energie, pana la oameni cu know-how in AI sau automatizare. Tot mai multe companii observa o nevoie urgenta de formare practica si de masuri care sa incurajeze tinerii sa ramana in tara dupa absolvire.
Investitiile se muta dinspre productie spre inovatie
In 2025, 41% dintre investitori spun ca vor sa-si extinda operatiunile de cercetare si dezvoltare (R&D) in Romania2. Acesta este un semn ca tara incepe sa fie privita in randul executivilor nu doar ca hub de productie, ci ca o piata emergenta pentru dezvoltarea de idei, tehnologii si produse noi. Cu toate acestea, optimismul manifestat in mediul de afaceri nu este sustinut si de rezultate concrete in sectorul de cercetare-dezvoltare. In prezent, Romania se afla pe ultimul loc in UE in ceea ce priveste cheltuielile brute pentru cercetare si dezvoltare, 0,52% din PIB, unde media europeana este de 2,26%3. Aceste rezultate apar in contextul existentei unui set competitiv de facilitati fiscale destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare (R&D), concepute pentru a impulsiona inovatia si investitiile tehnologice. Principala masura consta intr-o deducere suplimentara de 50% a cheltuielilor eligibile pentru proiectele de R&D, care se aplica la calculul impozitului pe profit. Aceasta deducere se acorda pentru costurile directe, precum cheltuielile cu personalul de cercetare, echipamentele si materialele utilizate in activitate. De asemenea, echipamentele folosite in scopuri de cercetare pot beneficia de amortizare accelerata, permitand deducerea unei parti semnificative din valoarea lor inca din primul an.
Mai mult, salariatii implicati direct in activitati de cercetare pot beneficia de scutire de impozit pe venit, iar companiile care desfasoara exclusiv activitati de cercetare-dezvoltare au, teoretic, posibilitatea de a accesa scutirea totala de impozit pe profit pentru primii 10 ani de activitate. Din 2024, deducerea suplimentara de 50% se aplica si contribuabililor care datoreaza impozit minim pe cifra de afaceri, extinzand astfel accesul la facilitati fiscale.
Pentru a beneficia de aceste avantaje, companiile trebuie sa documenteze riguros activitatile de R&D, sa defineasca proiecte conforme cu criteriile internationale si, in cazul contribuabililor mari, sa obtina certificarea proiectelor in registrul oficial de experti. In pofida cadrului fiscal favorabil, nivelul de utilizare al acestor facilitati ramane relativ redus, din cauza complexitatii administrative si a cerintelor stricte de documentare4.
Educatia si mobilitatea
Un punct sensibil identificat in studiul EY privind atractivitatea investitiilor straine in Romania este nevoia ca actuala curricula scolara sa raspunda noilor nevoi de business. Aproape o treime dintre respondenti (31%) spun ca programa educationala ar trebui actualizata pentru a reflecta cerintele din prezent ale companiilor. In plus, 25% vad in cresterea mobilitatii muncii (inclusiv prin politici mai flexibile pentru recrutarea internationala) o prioritate5.
Romania face progrese in adaptarea cursurilor educationale si de formare profesionala la noile cerinte de pe piata muncii. In invatamantul preuniversitar au fost incluse module de educatie digitala si programare inca din ciclul gimnazial, pregatind elevii pentru o piata a muncii tot mai tehnologizata.
Cu toate acestea, pentru a-si pastra atractivitatea pe termen lung, Romania trebuie sa asigure o conexiune cat mai stransa intre mediul academic si mediul de afaceri in vederea unor raspunsuri rapide si flexible privind modificarea programelor profesionale si educationale conform cererilor din industrie si servicii.
Provocari pe termen mediu
In ansamblu, piata muncii din Romania ramane in continuare atractiva pentru investitori. Cu toate acestea, acest avantaj bazat doar pe costuri scazute cu forta de munca se estompeaza treptat. Competitivitatea viitoare va depinde de cat de bine reuseste Romania sa isi adapteze forta de munca la noile realitati: digitalizare, tranzitie verde, automatizare si inovatie.
O alta provocare, strans legata de nivelul competitivitatii si tot mai vizibila pe piata muncii din 2025, ramane capacitatea tarii noastre de a pastra si atrage forta de munca calificata in domeniile cu valoare adaugata ridicata. Pe fondul unui exod de forta de munca calificata, la nivel regional, cateva dintre tarile Visegrad (Polonia, Cehia) au inceput sa accelereze politicile de atragere a specialistilor straini prin oferta de facilitati fiscale suplimentare pentru centrele de competenta.
In Cehia, programul „Key and Research Staff” simplifica procedurile de viza si rezidenta pentru experti straini in roluri de management sau cercetare, oferind termene reduse de procesare si acces facil la permise pentru familii6. Tot acolo, initiativa „Digital Nomad” permite profesionistilor IT si freelancerilor sa lucreze remote din Cehia, beneficiind de o viza speciala valabila pana la un an7. In Polonia, programul „Poland.Business Harbour” a functionat ca un mecanism complex de relocare pentru specialisti IT, startup-uri si companii tehnologice, oferind suport pentru vize, integrare si conectare la ecosistemul local de afaceri8. Toate aceste initiative au avut acelasi obiectiv strategic: sa transforme tarile lor in hub-uri regionale pentru talent calificat si inovatie digitala.
Programul de viza pentru nomazi digitali din Romania, initiat prin legea nr. 22/2022, care modifica OUG nr. 194/2002 privind regimul strainilor, introduce oficial in legislatia romaneasca categoria „nomad digital” si creeaza cadrul legal pentru ca acesti profesionisti sa poata locui si lucra temporar in Romania. Potrivit prevederilor, nomadul digital este un cetatean din afara UE/SEE care fie este angajat la o companie inregistrata in strainatate, fie detine o astfel de companie si isi desfasoara activitatea de la distanta folosind tehnologii de comunicatii9. De asemenea, conform ghidului „Romania Digital Nomad Visa Guide (2025 Requirements)”, acestia pot beneficia de o viza de tip D de lunga-sedere pentru o durata de pana la 12 luni, cu posibilitatea de prelungire pentru inca 12 luni, daca sunt indeplinite conditiile. Printre criteriile de eligibilitate se numara: dovada unui venit constant de cel putin trei ori salariul mediu brut lunar din Romania in ultimele sase luni, asigurare medicala care acopera intreaga perioada de sedere in Romania si documente care atesta activitatea profesionala remote pentru o companie inregistrata in afara tarii10. Astfel, Romania se plaseaza printre tarile europene care incurajeaza forme moderne de munca si mobilitate digitala, urmarind exemplul statelor din vecinatate.
Desi nu exista inca date publice care sa indice clar nivelul de succes al programului destinat nomazilor digitali, premisele raman puternic favorabile, iar contextul merita privit cu optimism. Analizele publicate recent evidentiaza avantajele competitive pe care Romania le poate oferi acestor profesionisti: costuri de trai accesibile, infrastructura digitala foarte bine dezvoltata si proceduri administrative care faciliteaza obtinerea dreptului de sedere pentru cei care lucreaza remote pentru companii din afara tarii. Chiar si in lipsa unor statistici oficiale, aceste beneficii concrete arata un potential real ca Romania sa devina o destinatie tot mai atractiva pentru talentul global mobil, sustinand astfel o perspectiva optimista asupra evolutiei programului .
***
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 53,2 miliarde USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2025. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania inca din anul 1992, EY furnizeaza, prin intermediul celor peste 1.000 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale.
Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informatii, vizitati: www.ey.com
- EY Attractiveness Survey 2025.
- EY Attractiveness Survey 2025.
- Eurostat Statistical Database
- Andra Casu, Teona Braia, Romania: a revamped R&D tax incentive framework for 2023, International Tax Review, May 2023.
- EY Attractiveness Survey 2025.
- Key and Research Staff Programme, mpo.gov.cz
- Digital Nomad Program, mpo.gov.cz
- Poland.Business Harbour, www.gov.pl
- Legea nr. 22/2022 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, Monitorul Oficial nr. 45 din 14 ianuarie 2022
- „Romania Digital Nomad Visa Guide (2025 Requirements)”, HowToBeADigitalNomad.com, disponibil la Romania Digital Nomad Visa Guide (2025 Requirements)
