loader

Paradoxul Chinezesc

Situatia burselor din China este dificila si se agraveaza pe zi ce trece. Evolutia actiunilor la companiile chineze urmeaza modelul indicelui Dow Jones din 1929, avertizeaza analistii financiari internationali.

Situatia burselor din China nu trece printr-un moment favorabil si vine dupa perioade lungi de cresteri spectaculoase care reprezentau, de fapt, imaginea externa a economiei chineze. Economistii au raportat crestere continua si la ritmuri accelerate. Astazi aceste fluctuatii, aceste probleme pe care le are bursa chineza, reflecta dificultatile prin care trece economia chineza de a sustine ritmuri inalte de dezvoltare, avand in vedere criza economica globala generalizata. 


China este cea de-a doua economie a planetei. Renasterea economica din ultimele decenii a inceput in 1978 cand s-a declansat procesul de reforma condus de Deng Xiao Ping, iar pana in 2011, ritmul anual de crestere a fost in medie de 9%. Multi analisti au apreciat ca este una artificiala si ca nu are corespondent in realitate.


China este cea mai populata tara de pe planeta, cu cea mai mare piata de desfacere din lume, dar este o societate inchisa, mai putin transparenta, in care statul are un anumit rol si implicare. Avand in vedere trucurile economistilor chinezi de a tine subevaluata moneda pentru a fi mai competitivi, putem trage concluzia ca aceste ritmuri de crestere anuntate anual de China nu sunt cele reale. Economia chineza creste, intr-adevar, a devenit a doua economie a lumii, dar din punctul de vedere al transparentei si comertului lasa de dorit.


Bursa din Shanghai a pierdut aproximativ 30% in numai trei saptamani, pierderile fiind estimate la 10 trilioane de dolari. Aceasta scadere a venit insa pe fondul unei dublari anterioare a tranzactionarilor in numai un an. Turbulentele de pe bursele chinezesti sunt un semnal clar ca economia chineza are probleme si s-ar putea sa treaca la ritmuri mult mai scazute de crestere. Totusi, avand in vedere ca economia este partial controlata de stat, aceste fluctuatii vor putea fi stapanite, vor putea fi atenuate de interventia statului.

 

China este o economie care produce, este producatorul global, si o face la preturi foarte competitive. Este important sa vedem si care este capacitatea de absorbtie a acestor produse de catre celelalte economii avand in vedere ca economia globala inca trece printr-o criza economica si financiara. China mai are potential de dezvoltare, are o populatie de peste un miliard de oameni, are personal calificat, este deja in contact cu celelalte economii ale planetei, deci inca mai poate sa creasca. Nu cu aceleasi ritmuri, insa. Singura sansa de a compensa lipsa capacitatii de import din China a economiei globale este cresterea consumului in China. Un miliard de oameni poate sa consume mult mai mult, daca exista o politica interna care sa sustina acest lucru si atunci presiunile care se pun pe economia chineza vor putea fi atentuate. Cresterea consumului intern ar fi o solutie pentru problemele de astazi ale Chinei, insa guvernul va trebui sa gestioneze cu foarte mare atentie scaderea apetitului de import din China a economiei globale. O politica interna de favorizare a consumului intern va veni si in intampinarea cererii populatiei de a-si ridica nivelul de trai si de a avea acces la produse competitive.
 

Autori

foto
DARIAN DRS SA