loader
Pana la 2 trilioane de dolari sunt spalati anual la nivel global. Stadiul actiunilor de prevenire, detectare si limitare a criminalitatii financiare la nivel international. Care sunt riscurile emergente?

Pana la 2 trilioane de dolari sunt spalati anual la nivel global. Stadiul actiunilor de prevenire, detectare si limitare a criminalitatii financiare la nivel international. Care sunt riscurile emergente?

Articol de opinie de Burcin Atakan, Partener, Deloitte Romania, si Lider Servicii de investigare a fraudelor, Deloitte Europa Centrala si de Est, si Laura Lica-Banu, Director, Consultanta Financiara, Servicii Corporate Forensic – Financial Crime, Deloitte Romania

Crizele recente au produs schimbari profunde in toate aspectele mediului de afaceri, iar nevoia de viteza si flexibilitate a operatiunilor a adaugat noi categorii de riscuri in zona criminalitatii financiare. Desi in ultimii ani s-au facut pasi importanti in reformarea standardelor si practicilor de prevenire si combatere a spalarii banilor, organismele internationale de profil estimeaza ca intre 800 de miliarde si 2 trilioane de dolari sunt spalati anual la nivel global, iar impactul criminalitatii financiare este resimtit in toate segmentele societatii.

Reforma europeana si globala

Noul Regulament UE privind combaterea spalarii banilor, care urmeaza sa fie adoptat in perioada urmatoare, stabileste un cadru de reglementare unificat pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor (anti-money laundering - AML) si a finantarii terorismului (combating financing of terrorism - CFT), fiind direct aplicabil entitatilor care intra in sfera obligatiilor AML. Modificarile notabile pe care acesta le aduce privesc: extinderea listei entitatilor obligate (comercianti de bunuri de lux, cluburi si agenti profesionisti de fotbal, entitati care realizeaza finantari participative - crowdfunding); cerinte sporite privind beneficiarii reali si controlul proprietatii; masuri sporite de due diligence in cazul persoanelor cu averi importante; identificarea si verificarea tranzactiilor ocazionale intre 3.000 si 10.000 de euro; accesul transfrontalier la informatiile privind conturile bancare; identificarea de la distanta a clientilor; interzicerea la nivelul UE a platilor in numerar de peste 10.000 de euro; politici revizuite privind state terte cu grad ridicat de risc. De asemenea, cea de-a sasea Directiva privind combaterea spalarii banilor, inclusa in acelasi pachet de reglementare european, va include prevederi referitoare la: mecanisme de schimb de informatii in cadrul UE si selectarea entitatilor care vor intra in sfera de supraveghere a noii autoritati centrale de combatere a spalarii banilor (Anti-money Laundering Authority - AMLA); masuri aplicabile sectoarelor expuse la riscul de spalare a banilor si finantare a terorismului la nivel national; identificarea riscurilor de spalare a banilor si de finantare a terorismului la nivelul UE si al statelor membre; accesul la registrele beneficiarilor efectivi (ultimate beneficial owners - UBO), la conturile bancare si bunurile imobile; responsabilitati pentru unitatile de informatii financiare si autoritatile de supraveghere; cooperarea intre autoritatile competente si alte autoritati reglementate de actele UE.

Grupul de Actiune Financiara Internationala (Financial Action Task Force - FATF) lucreaza cu prioritate la crearea unui cadru coerent de combatere a criminalitatii financiare la nivel mondial, fapt pentru care a revizuit standardele internationale AML/ CFT in noiembrie 2023 si metodologia de evaluare aferenta in iunie 2023. Pe baza rezultatelor celei de-a cincea  runde de evaluare, la care Romania a participat ca tara evaluata de Consiliul Europei - Comitetul Moneyval (organism regional similar FATF), este de asteptat sa apara progrese la nivelul autoritatilor nationale si al sectorului privat reglementat in ceea ce priveste adoptarea unei strategii nationale AML/ CFT, care sa asigure o abordare si o metodologie coerente in ceea ce priveste combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului in toate domeniile, consolidarea politicii de combatere a finantarii terorismului si a mecanismului de punere in aplicare, cresterea gradului de constientizare in ceea ce priveste detectarea si raportarea tranzactiilor suspecte, in special in sectoarele non-financiare, precum si aplicarea de catre autoritatile de supraveghere a unor sanctiuni eficiente. Pe de alta parte, adoptarea noului Pachet UE privind combaterea spalarii banilor, care va necesita transpunere legislativa, precum si masurile preconizate din partea Romaniei pe baza Raportului de Evaluare Mutuala, vor genera de asemenea o serie de actiuni in perioada urmatoare.

Recent, FATF, INTERPOL si Oficiul Natiunilor Unite pentru Droguri si Criminalitate (UNODC) au solicitat, de asemenea, masuri din partea tarilor membre pentru identificarea profiturilor ilicite generate de crima organizata transnationala, care faciliteaza conflictele si finanteaza terorismul, facand apel la consolidarea parteneriatelor public-private (PPP) si a grupurilor operative comune.

Riscuri emergente

Cea mai recenta editie a raportului Global financial crime prevention, detection and mitigation, realizat de Deloitte in colaborare cu Institute of International Finance (IIF), trece in revista si o serie de riscuri emergente care tin de amenintarile cibernetice, fraudele in spatiul virtual sau utilizarea in scopuri ilicite a inteligentei artificiale. O atentie deosebita este acordata, de asemenea, reglementarii si supravegherii activelor virtuale si a furnizorilor de servicii de active virtuale, in calitate de entitati care au obligatii conform legislatiei in domeniul AML. In acest context, cea de-a sasea Directiva privind combaterea spalarii banilor va include masuri de abordare a riscurilor prezentate de monedele virtuale si impune ca furnizorii de servicii de schimb intre monedele virtuale si monedele fiduciare, precum si furnizorii de portofele digitale, sa fie inregistrati si sa faca obiectul supravegherii AML/ CFT. De altfel, Crypto Travel Rule este inclusa in cea de-a sasea Directiva UE si are ca scop cresterea transparentei si prevenirea spalarii banilor si finantarii terorismului in sfera monedelor virtuale (crypto).

Asigurarea protectiei sistemului global de plati reprezinta, de asemenea, o preocupare-cheie, care trebuie sa tina pasul cu inovatiile tehnologice si cu reglementarile. In acest sens, recomandarea FATF nr. 16, privind transferurile electronice, reflecta modificarile aduse prin adoptarea ISO20022 pentru a permite o interpretare si o punere in aplicare mai consecventa a standardului si o utilizare mai eficienta in lupta impotriva criminalitatii financiare.

Un raspuns unitar, coordonat, necesita si riscurile de spalare a banilor care decurg din incercarile de incalcare a sanctiunilor internationale si a controlului exporturilor. FATF a elaborat standarde pentru jurisdictii pentru a identifica si evalua riscurile de potentiala nepunere in aplicare sau eludare a sanctiunilor financiare specifice legate de proliferarea finantarii armelor de distrugere in masa  si pentru a limita aceste riscuri. Directiva UE 2024/1226, recent adoptata, urmareste, de asemenea, sa armonizeze abordarea statelor membre in ceea ce priveste investigarea, urmarirea penala si sanctionarea incalcarilor sanctiunilor internationale, ca infractiuni grave.

In concluzie, abordarea bazata pe risc este un principiu de baza pentru asigurarea unui cadru eficace de lupta impotriva criminalitatii financiare, iar intelegerea combaterii spalarii banilor si a finantarii terorismului la nivel national, sectorial si la nivelul organizatiei, precum si prin raportare la cadrul global, este esentiala. Astfel, pastrarea unor date clare si complete privind clientii, activitatile si tranzactiile acestora, precum si produsele sau serviciile, canalele de distributie si zonele geografice implicate, va facilita semnificativ schimbul de informatii intre entitatile obligate, autoritatile de supraveghere si cele de aplicare a legii in cadrul parteneriatelor public-private (PPP), platformelor sau comunitatilor sectoriale.

Simpla conformare „tehnica” sau conformarea pentru atingerea cerintelor de reglementare la minimum nu sunt suficiente. Alaturi de celelalte state membre, Romania este evaluata asupra eficacitatii sistemului. In mod similar, organizatia este mai bine protejata atunci cand programul de conformitate exista nu numai la nivel procedural, ci si la nivel de proces si controale interne.

Aspectele prezentate in acest articol vor fi analizate pe larg in cadrul Simpozionului privind Criminalitatea Financiara in Europa Centrala, organizat de Deloitte Romania in data de 21 mai 2024, care reuneste atat reprezentanti din cadrul autoritatilor competente, precum si specialisti din sectorul privat din Romania si strainatate.

Autori

foto
DELOITTE CONSULTANTA SRL