loader
O treime din TVA lipsește din bugetul Romaniei, iar CE avertizeaza ca statele UE nu-și mai pot permite aceste pierderi. Ce soluții exista? Exemplul polonez

O treime din TVA lipsește din bugetul Romaniei, iar CE avertizeaza ca statele UE nu-și mai pot permite aceste pierderi. Ce soluții exista? Exemplul polonez

Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale și juridice PwC Romania

Bugetul României pierde anual o treime din TVA, arata Comisia Europeana în raportul privind deficitul de încasare al acestei taxe, consecința fiind ca statul are dificultați în îndeplinirea funcțiilor principale, respectiv oferirea de servicii publice. Indicatorul publicat de CE care masoara diferența dintre TVA potențial de încasat la buget, estimata pe baza tuturor tranzacțiilor din economie și cea efectiv încasata în conturile trezoreriei statului, este ilustrativ pentru capacitatea de colectare a administrației fiscale. Deși România a experimentat de-a lungul timpului multe modificari legislative și proceduri sperând ca va îmbunatați nivelul încasarilor, rezultatele se lasa așteptate. Aceste deficiențe sunt cu atât mai vizibile în ultima vreme, cu cât veniturile bugetare au avut de suferit în contextul crizei COVID-19 și al majorarii cheltuielilor.

Deficitul bugetului național arata ca, dupa primele șapte luni din 2020, statul a cheltuit cu 50 miliarde lei mai mult decât a încasat. În aceeași perioada din anul trecut deficitul se afla la 18 miliarde lei. În vreme ce cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile au crescut constant în ultimii ani, ajungând sa reprezinte 96,3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale la buget, colectarea taxelor și impozitelor a ramas la aceeași pondere redusa, în jurul a 26% din PIB, care plaseaza România pe penultimul loc din UE. În contrapartida cu majorarea cheltuielilor, administrația fiscala nu a fost întarita în acești ani prin implementare de sisteme IT, pregatirea personalului sau demararea unor procese de reforma coordonate.

Având în vedere ca guvernul prognozeaza un deficit bugetar de 8,6% din PIB la finele acestui an, se vorbește în spațiul public despre o posibila majorare a fiscalitații de anul viitor pentru compensarea golurilor și finanțarea cheltuielilor. Însa aceasta nu este o soluție pe termen mediu și lung pentru România, mai ales în contextul crizei când operatorii economici au nevoie de stimulente, nu de o împovarare fiscala suplimentara. O colectare mai buna a taxelor existente ar ajuta bugetul sa se echilibreze, iar diminuarea decalajului de TVA este nu doar posibila, ci necesara și obligatorie.  De altfel, cuantificarea deficitului de încasare a TVA este realizata de CE tocmai pentru a ajuta statele membre sa dezvolte masuri bine direcționate și sa le monitorizeze eficacitatea.

Polonia demonstreaza ca se poate

Raportul CE arata ca în Polonia deficitul de încasare a TVA a coborât la 9,9% în 2018 (anul analizat de cel mai recent raport CE din septembrie 2020), de la 24% în 2014. În același timp, România înregistra un decalaj de 33,8% (2018) fața de 38% în 2014.

Conform rapoartelor CE, decalajul TVA polonez a crescut brusc între 2006 și 2011 de la aproximativ 12% la peste 20% din veniturile potențiale. În 2012, dimensiunea sa a atins un maxim de 25,6%. Conștientizând amploarea pierderilor, la mijlocul anului 2016, Ministerul Finanțelor polonez a anunțat un plan de reducere a decalajului de TVA pâna la aproximativ 15% în urmatorii 3 ani. Obiectivul a fost atins mai devreme ca urmare a masurilor concrete de îmbunatațire atât a conformitații fiscale, cât și a eficienței. Potrivit statisticii OECD din 2017, primele efecte ale masurilor au fost vizibile înca din 2016, când veniturile bugetare ca pondere în PIB s-au majorat.

În decurs de doi ani, Polonia a reușit sa reduca deficitul de încasare a TVA la aproape o treime din dimensiunea sa, datorita acțiunilor întreprinse pentru consolidarea sistemului polonez de TVA, bazat pe trei piloni: legislație moderna; administrare eficienta și cooperarea strânsa cu întreprinderile.

Rezultatul pozitiv a fost obținut printr-o serie de soluții legislative și dezvoltarea instrumentelor juridice utilizate de alte țari ale UE (de exemplu mecanismul de taxare inversa, raspunderea solidara). Totuși, acestea au un efect limitat.  Prioritare au fost dotarea administrației fiscale cu soluții sistemice inovatoare și instrumente analitice moderne. Ca urmare, atât colectarea TVA precum și a altor taxe și impozite au crescut considerabil. Cum a procedat Ministerul de Finanțe polonez? A realizat o diagnoza a problemelor majore și a gasit soluții punctuale pentru fiecare dintre ele. Astfel, a constatat ca lipsesc: o baza de date cu persoanele impozabile, sancțiuni eficiente pentru fraudatori, o monitorizare a transferurilor de bani, a instrumentelor analitice eficiente pentru detectarea neregulilor. Totodata a stabilit ca structura administrației fiscale este ineficienta, ca facturile false sunt utilizate masiv și ca anumite sectoare sunt mai expuse la frauda. Pentru fiecare dintre aceste probleme depistate, au fost luate masuri concrete.

Planul polonez care a redus dramatic deficitul de încasare

Pentru a remedia situația bazei cu persoanele impozabile: A fost implementata „Lista Neagra”, o lista online a entitaților neînregistrate sau eliminate din registrul TVA. Au fost clarificate condițiile pentru refuzul înregistrarii și pentru scoaterea din registrul TVA. Începând din ianuarie 2017, aproape 256.000 de entitați au fost eliminate din registrul TVA. De asemenea, a fost implementata „Lista alba”, o lista moderna și actualizata a persoanelor impozabile care ofera acces simplu și gratuit la informații, cum ar fi codurile de înregistrare TVA și conturile bancare B2B.

Pentru a avea sancțiuni eficiente împotriva fraudelor a fost introdusa sancțiunea administrativa de 30% pentru subestimarea TVA de plata și de 100% în cazul implicarii într-un sistem de frauda. Au fost aduse modificari la Codul penal, crescând semnificativ pedepsele pentru emiterea și utilizarea facturilor false.

Cu scopul de a ameliora structura administrației fiscale și pentru a crea instrumente analitice eficiente pentru detectarea neregulilor a fost înființata o entitate pentru administrarea veniturilor statului – KAS. Au fost consolidate administrația fiscala, serviciul vamal și controlul fiscal, care anterior operau separat. KAS coopereaza strâns cu poliția și serviciile conexe pentru a lupta împotriva fraudei TVA, fiind adaugate noi funcții, inclusiv analize fiscale centralizate și avertismente fiscale.

Monitorizarea transferurilor de bani cu ajutorul unor instrumente analitice eficiente a condus la implementarea soluției IT – STIR, un sistem de supraveghere a transferurilor bancare cu analiza algoritmica (big data) în scopul de a identifica imediat conturile bancare utilizate de fraudatori, respectiv de a depista tranzacții anormale și a furniza informații despre acestea autoritaților fiscale. Astfel, autoritațile fiscale pot bloca contul atunci când exista riscul de frauda a unei sume de peste 10.000 euro.

Implementarea soluției ”Modified Data Warehouse JPK-VAT„ a fost destinata diminuarii fenomenului facturilor false și faciliteaza verificarea vânzarilor și cumparilor  în sistem online pe baza fișierului standard de audit fiscal (SAF-T). Astfel, pot fi facute verificari încrucișate ale facturilor. Datorita implementarii SAF-T, din ianuarie 2018, 1,6 milioane de companii (97% din contribuabilii înregistrați pentru TVA) au transmis online administrației fiscale date privind tranzacțiile economice în format electronic. Aceste date sunt colectate de administrația fiscala direct din sistemele financiare și contabile ale contribuabililor.

În același scop a fost aplicat mecanismul de plata defalcata a TVA doar pentru tranzacțiile interne B2B decontate prin transferuri bancare la decizia clientului. În cadrul mecanismului are loc un singur transfer de bani: suma facturata este împarțita automat în doua conturi separate: suma neta în contul de decontare și TVA în contul de TVA al persoanei impozabile. Mecanismul este însoțit de o procedura mai rapida de rambursare a TVA (25 în loc de 60 de zile).

În ceea ce privește identificarea sectoarele mai susceptibile la frauda, a fost implementat pachetul privind combustibilul: un set de masuri pentru combaterea fraudei TVA, în special a fraudei carusel legate de comerțul intra-UE cu combustibil lichid. Pentru acești operatori, obligația de a plati TVA apare în principiu în termen de 5 zile de la achiziționarea combustibilului. O alta soluție pentru a combate frauda în acest sector este pachetul privind transportul – SENT, un sistem de monitorizare online pentru transportul de marfuri.

Raportul CE avertizeaza ca pandemia de coronavirus a modificat drastic economia UE, iar veniturile din TVA ar putea fi grav afectate. În acest moment mai mult ca niciodata, țarile UE pur și simplu nu își pot permite astfel de pierderi, menționeaza raportul citat, care recomanda statelor membre sa ia masuri concrete. Exemplul polonez ar trebui sa încurajeze alte state, inclusiv România, sa aplice planuri similar de îmbunatațire a colectarii taxelor.