Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene au adoptat la 23 octombrie 2024 si au publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Directiva Europeana 2024/2831 privind imbunatatirea conditiilor de munca in cadrul muncii pe platforme. Directiva trebuie transpusa de statele membre in legislatia domestica in termen de 2 ani (i.e. pana la 2 decembrie 2026).
Ramane de vazut daca acesti doi ani vor fi un ragaz de timp suficient pentru cei care detin sau utilizeaza platformele digitale in vederea efectuarii unor analize atente asupra modelului de business si a cadrului de lucru existent, dar si pentru pregatirea si conceperea celor mai bune masuri de adaptare la viitoarele reglementari legale.
Directiva stabileste norme menite sa sprijine determinarea statutului profesional corect al persoanelor care presteaza munca pe platforme, sa imbunatateasca transparenta in ceea ce priveste munca pe platforme, inclusiv in situatii transfrontaliere, precum si protectia lucratorilor in contextul gestionarii algoritmice. De asemenea, instituie norme pentru imbunatatirea protectiei datelor cu caracter personal prin cresterea transparentei, a echitatii, a supravegherii umane, a securitatii si a responsabilitatii in cadrul procedurilor relevante de gestionare algoritmica in munca pe platforme.
S-a constatat ca, in multe cazuri, persoanele care presteaza munca pe platforme nu au o relatie contractuala directa cu platforma digitala de munca, ci se afla intr-o relatie cu un intermediar prin care presteaza munca pe platforme; iar acest mod de a organiza munca conduce deseori la o gama larga de relatii multipartite diferite si complexe, inclusiv lanturi de subcontractare, precum si la responsabilitati neclare intre platforma digitala de munca si intermediari. Astfel, Directiva precizeaza ca statele membre vor trebui sa stabileasca masuri adecvate (inclusiv, dupa caz, prin sisteme de raspundere solidara) pentru a se asigura ca persoanele care presteaza munca pe platforme prin intermediari beneficiaza de acelasi nivel de protectie ca persoanele care presteaza munca pe platforme avand o relatie contractuala directa cu platforma digitala de munca (intrucat riscurile pentru prestatorul final sunt aceleasi).
De asemenea, pentru a combate falsa incadrare ca activitate independenta in cadrul muncii pe platforme si pentru a facilita determinarea statutului profesional corect al persoanelor care presteaza munca pe platforme, statele membre ar trebui sa dispuna de proceduri adecvate pentru a preveni si a aborda clasificarea gresita din punctul de vedere al statutului profesional al persoanelor care presteaza munca pe platforme.
Avand in vedere numarul mare de persoane care lucreaza pe platforme digitale in UE (estimat la 43 milioane, pana in 2025) si amploarea acestui fenomen in Romania atat in perioada pandemica, cat si post-pandemie, in special in domenii precum livrarea de alimente la domiciliu sau de transport alternativ, implementarea Directivei privind munca pe platformele digitale va transforma radical perceptia asupra statutului profesional al acestor lucratori.
Stabilirea unei prezumtii legale privind existenta unui raport de munca intre platforma digitala si lucrator, daca relatia prezinta elemente de conducere si control, urmareste sa ofere o protectie sporita persoanelor care lucreaza pe platforme, inclusiv in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca. Sarcina probei in sens contrar revine platformei digitale, care se va raporta la definitiile raportului de munca din dreptul intern, contractele colective de munca, practicile nationale si jurisprudenta Curtii de Justitie UE.
In plus, platformele digitale vor fi obligate sa declare autoritatii competente munca prestata de lucratorii pe platforme si sa furnizeze informatii despre numarul de persoane care lucreaza pe platforme, numarul mediu de ore lucrate pe saptamana si venitul mediu obtinut din aceasta activitate. Va fi interesant de vazut cum va fi reglementata aceasta obligatie in legislatia nationala si cum vor fi definite atributiile autoritatii in monitorizarea respectarii acesteia.
Pentru a garanta respectarea prezumtiei legale, autoritatile nationale competente vor trebui sa efectueze controale si inspectii eficace, proportionale si nediscriminatorii. Intrucat ne putem astepta la o crestere a numarului de inspectii de munca in cadrul marilor platforme digitale in urmatorii ani, reevaluarea modalitatilor de colaborare cu lucratorii pe platforme poate fi oportuna. Cu toate acestea, faptele legate de desfasurarea efectiva a muncii, inclusiv utilizarea sistemelor automatizate de monitorizare si decizie, sunt primordiale in constatarea unui raport de munca, indiferent de forma contractuala a raporturilor dintre parti.
Nu in ultimul rand, este de remarcat ca apar semnalmente tot mai concludente din partea autoritatilor ca subiectul platformelor digitale se inscrie pe lista celor prioritare pentru Romania in perioada urmatoare; si, chiar daca adoptarea efectiva a Directivei se va putea realiza pana la finalul anului 2026, anumite masuri si actiuni par a fi adoptate chiar mai devreme.
Spre exemplu, un astfel de semnal a fost oferit de Directia Nationala Anticoruptie care a publicat in 4 decembrie 2024 un comunicat (Directia Nationala Anticoruptie - comunicat) prin care se prezinta punerea in miscare a unor actiuni penale pentru trei inculpati si a masurii controlului judiciar pentru alti trei – toate aceste persoane fiind inculpate pentru coordonarea unor societati comerciale cu activitate de transport alternativ de persoane, pentru savarsirea de infractiuni de evaziune fiscala in forma continuata. Schema de evaziune fiscala identificata de procurii DNA presupunea infiintarea unor societati de transport alternativ de persoane care, sub controlul si coordonarea celor sase inculpati, ar fi ajuns sa colaboreze cu peste 1.000 de soferi si sa desfasoare activitati utilizand platformele digitale de ridesharing.
Totodata, un alt indiciu care substantiaza importanta subiectului este oferit de autoritatile fiscale prin publicarea la 29 noiembrie 2024 (in Transparenta decizionala) a unui Proiect de Ordin pentru aprobarea unei Declaratii informative privind activitatea de transport alternativ cu autoturism si conducator auto intermediata printr-o platforma digitala. Prin instituirea unei astfel de Declaratii, ANAF urmareste colectarea in masa a tuturor de informatiilor detinute de aplicatiile de ridesharing despre societatile si PFA-urile care presteaza in Romania transport alternativ. ANAF motiveaza in Referatul sau de aprobare al Ordinului ca „in domeniul transportului alternativ de persoane, se identifica un risc sistemic, care necesita o interventie rapida, concentrata si durabila in vederea cresterii gradului de conformare la declararea creantelor fiscale si prevenirii, descoperirii si combaterii ferme a faptelor care au ca efect frauda si evaziunea fiscala.” „De asemenea, cadrul legal specific pentru acest domeniu este foarte putin reglementat si astfel s-a constatat ca exista un procent semnificativ de operatori de transport alternativ care activeaza in domeniu si care nu-si indeplinesc obligatiile legale. Aceste obligatii se refera la declararea veniturilor obtinute, respectiv achitarea taxelor si impozitelor datorate.”
Consideram ca este imperativa revizuirea si adaptarea legislatiei muncii si a celei fiscale existente si, totodata, implementarea unor reguli si proceduri cat mai practice, mai clare si mai usor de aplicat pentru persoanele implicate (deopotriva, pentru platforme, lucratori si intermediari).
***
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 51,2 miliarde de dolari in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2024. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania inca din anul 1992, EY furnizeaza, prin intermediul celor peste 1000 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale.
Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informatii, vizitati: www.ey.com
