loader
Metavers: urmatoarea frontiera a experientei umane si de munca

Metavers: urmatoarea frontiera a experientei umane si de munca

Autor: Claudia Sofianu, Partener, liderul departamentului de Impozit pe venit si contributii sociale, EY Romania

                                                       

Din cand in cand, apare o noua paradigma tehnologica, care promite sa re-organizeze in mod fundamental industriile, economiile, societatile si viata de zi cu zi. La aproximativ 10 ani de la ultima astfel de schimbare - social, mobil, cloud - s-ar putea sa ne aflam in pragul uneia noi: metaversul.

Prezentat ca fiind succesorul internetului, metaversul se refera la un taram virtual tridimensional, comun, in care oamenii interactioneaza cu obiectele, cu mediul inconjurator si intre ei prin intermediul unor reprezentari digitale ale lor sau avataruri. Element principal al romanelor stiintifico-fantastice de zeci de ani, metaversul nu este un concept nou; exista deja versiuni timpurii functionale, in special in industria jocurilor video. Cu toate acestea, odata cu pandemia, care a accelerat convergenta dintre fizic si digital, impreuna cu evolutia tehnologiilor complementare si emergente, metaversul pare pregatit sa se extinda in toate sferele de activitate umana.

Fara indoiala, conceptul se afla inca la inceput, dar se intrezaresc deja imagini despre cum ar putea arata metaversul, cum il vor folosi oamenii si ce oportunitati va genera. Provocarea pentru intreprinderi, guverne si societate in general este de a naviga cu succes in aceasta noua epoca tehnologica si de a inaugura urmatoarea frontiera a experientei umane, inclusiv a experientei de munca.

Pe masura ce metaversul se intersecteaza cu diferite fatete ale realitatilor noastre fizice si digitale, apar unele intrebari-cheie:

Sunt autoritatile de reglementare pregatite pentru metavers?

Autoritatile de reglementare se confrunta deja cu gestionarea externalizarilor negative ale tehnologiilor digitale actuale. Problemele legate de colectarea de date personale, de confidentialitate, de „deepfakes” si multe altele au un impact semnificativ asupra structurii societatii noastre, precum si asupra modului in care companiile interactioneaza cu clientii si angajatii lor. Foarte probabil, metaversul va amplifica aceste provocari si va introduce altele noi.

Pe termen scurt, portalul nostru in metavers va fi reprezentat de dispozitivele de realitate virtuala si augmentata. Acestea nu numai ca ne vor permite sa interactionam in metavers, dar vor permite si companiilor sa urmareasca date din ce in ce mai personale, cum ar fi expresiile faciale, tensiunea arteriala, privirea si multe altele. Legile si reglementarile actuale privind datele vor trebui actualizate pe mai multi vectori, de la accesul echitabil la securitate, raspundere, drepturi de proprietate intelectuala si drepturi digitale, precum si altele noi, cum ar fi auto-reprezentarea onesta. Cum ar arata o reglementare buna si echitabila si de ce va fi nevoie pentru ca autoritatile de reglementare sa se impuna de data aceasta?

Intr-o lume dominata din ce in ce mai mult de realitatea virtuala, conceptul de metavers va fi cel mai probabil in scurt timp pe buzele tuturor, atunci cand va veni vorba despre a socializa, a se juca, a invata sau a munci.

Daca in timpurile pandemice pe care le-am trait si inca le mai traim, telemunca a fost noua normalitate a modalitatii de desfasurare a muncii de catre angajati, prin prezenta fizica a acestora intr-un alt loc decat la sediul angajatorului, in conceptul de metavers oamenii vor putea lucra impreuna, in orice loc al lumii, fara a fi necesara, in realitate, prezenta lor fizica acolo. Si daca vom ajunge sa muncim nu doar cu ajutorul internetului (online), ci si in interiorul lui, ar trebui deja sa se aiba in vedere dezvoltarea si implementarea unui cadru legal care sa reglementeze aceasta noua realitate a desfasurarii muncii si sa se poata raspunde nenumaratelor intrebari care vor trebui solutionate, precum: unde si cum se vor impozita veniturile realizate de persoanele fizice prin intermediul unui avatar digital, unde vor fi datorate si platite contributiile sociale aferente sau se va pune problema stabilirii unei rezidente fiscale a avatarului digital?

Din aceasta perspectiva, este interesant de urmarit si modul in care se vor putea derula relatiile de munca intr-o realitate virtuala. Diverse intrebari, care vor trebui solutionate prin reglementarile legale, deriva de aici: care sunt riscurile privind securitatea si sanatatea muncii in cazul desfasurarii activitatii intr-un birou virtual? cum vor putea monitoriza companiile orele lucrate in metavers si cum vor putea fi remunerati angajatii „virtuali”? ce fel de fapte vor putea constitui o abatere disciplinara in metavers si cum se va putea atrage raspunderea de orice natura a angajatilor pentru faptele savarsite intr-o realitate virtuala?

 Si cum relatiile de munca implica intotdeauna si prelucrarea de date cu caracter personal, ramane de vazut daca legislatia actuala va fi suficienta pentru a asigura securitatea datelor generate si circulate in metavers. Asadar, una din marile provocari in acest domeniu ar putea fi asigurarea instrumentelor necesare pentru a preveni furtul de identitate, atacurile cibernetice sau utilizarea nelegala sau excesiva a categoriilor speciale de date personale, precum datele biometrice.

Daca mergem mai departe vom putea vorbi despre crearea in metavers, vanzarea si cumpararea de proprietati si bunuri digitale (cum ar fi NFT etc.), care se vor translata, mai departe, in alte categorii de venituri la nivelul persoanelor fizice – venituri din vanzarea de proprietati virtuale, din inchirierea acestora si altele. Vom avea, deci, o paralela a lumii fizice, la care ar trebui sa ne gandim intens si serios, pentru a incepe inca de pe acum pregatirile in vederea reglementarii acesteia. 

Cum va reincadra metaversul experientele centrate pe om?

Punerea intereselor umane in centrul atentiei este o caracteristica tot mai diferentiatoare pentru organizatiile din ziua de azi. In metavers, acest lucru va capata o semnificatie cu totul noua, deoarece personalitatile individuale se vor manifesta si vor dori sa se teleporteze in peisajul virtual imersiv. Experientele de succes in metavers vor depinde de intelegerea si adaptarea la comportamentele si asteptarile emergente ale clientilor. Mai mult, pe masura ce clientii calatoresc prin metavers traversand mai multe ecosisteme, increderea va deveni si mai importanta.

Pe masura ce metaversul apare in viitor ca principala interfata tehnologica, trebuie sa ne intrebam, de asemenea, despre impactul asupra potentialei dependente de tehnologie si a sanatatii mintale. Exista deja preocupari legate de aceleasi subiecte pentru generatia actuala de tehnologii de socializare, iar metaversul va face ca aceasta experienta sa fie si mai captivanta si potential mai periculoasa.

Asadar, in acest context, cum va schimba acest lucru modul in care brandurile proiecteaza si implementeaza calatoria clientului? De ce va fi nevoie pentru a oferi experiente cu adevarat de incredere? Si cum vor fi redefinite angajamentul si loialitatea clientilor?

Conform unui studiu recent realizat de Gartner Inc., 25% dintre noi vom petrece cel putin o ora pe zi in metavers, pana in anul 2026, pentru a lucra, cumpara, invata sau socializa. In consecinta (tinand cont de investitiile recente majore ale unor companii renumite de tech in dezvoltarea „corporate metaverse”), devine natural sa ne intrebam cum va influenta aceasta tehnologie inclusiv modul in care vom lucra. 

Ca orice alta tehnologie disruptiva, metaversul poate contribui semnificativ la imbunatatirea a ceea numim deja “digital employee experience”. Din punct de vedere practic, ne-am putea gandi inca de pe acum la utilizarea metavers in procesele de recrutare, onboarding si induction, facilitand astfel experimentarea de catre candidat a realitatii organizatiei inainte de a se alatura acesteia. De asemenea, metavers poate fi utilizat in livrarea programelor de training si dezvoltare, oferind angajatului posibilitatea de a experimenta situatii reale de viata sau de a aplica in timp real ceea ce invata. Nu in ultimul rand, metavers poate deveni instrument de acompaniere a modelelor de lucru hibride sau complet remote, asigurand colaborarea intre angajati din diverse locatii printr-o interactiune mai apropiata de cea directa, comparativ cu metodele clasice.

In acelasi timp, este important sa constientizam implicatiile practice ale unei potentiale implementari a tehnologiei metavers intr-un mediu organizational, in ansamblu. In primul rand, accesul la metavers presupune achizitionarea unor dispozitive speciale pentru utilizator, deci costuri suplimentare pentru organizatie. De asemenea, este important sa tinem cont de celelalte tehnologii de HR existente in cadrul organizatiei si de caracterul lor (inca) fragmentat/ neintegrat (conform unui studiu global realizat de Applaud, companie de dezvoltare si implementare a tehnologiilor de HR, marea majoritatea a companiilor folosesc in medie, 15 sisteme diferite pentru livrarea proceselor de resurse umane). Astfel, integrarea acestor sisteme cu o tehnologie de noua generatie poate determina, de asemenea, investitii majore pentru organizatie.

Si nu in ultimul rand, este important sa ne propunem sa utilizam tehnologia ca facilitator al relatiilor interumane, nu ca un inlocuitor al acestora, mai ales dupa o perioada in care majoritatea angajatilor au ajuns sa fie afectati de utilizarea excesiva a tehologiei in activitatea zilnica (de exemplu, “zoom fatigue”). Astfel, devine esentiala balansarea avantajelor evidente cu riscurile pe care le aduce, in fond, utilizarea oricarei tehnologii bazata pe realitate virtuala: limitarea interactiunii umane, dependenta, delimitarea intre viata virtuala si cea reala, siguranta si securitatea etc.

Despre EY Romania

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 40 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2021. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.

Prezenta in Romania din anul 1992, EY este liderul de pe piata serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajati din Romania si Republica Moldova furnizeaza servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year.

Autori

foto
ERNST & YOUNG SRL