In contextul in care tehnologia ofera o forta tot mare consumatorului, inovatia, ”cultura datelor” si directionarea cat mai eficienta a investitiilor reprezinta principalele provocari cu care se confrunta companiile din acest sector, se arata in studiul care analizeaza 11 industrii creative la nivel global, intitulat Cultural Times, realizat de EY pentru Confederatia Internationala a Societatilor de Autori si Compozitori.
Mai mult decat in oricare alt sector, sectorul CCI (industriilor culturale si creative) s-a restructurat radical ca reactie la omniprezenta internetului si la noile tipare de consum, redefinind modele de afaceri si procesele de generare de continut.
Sase factori ce au impact asupra industriilor culturale si creative ies in evidenta:
- Abundenta: Pentru consumatorii de azi, abundenta si imensa diversitate a continutului reprezinta ceva de la sine inteles.
- Continut ilegal: Tehnologiile digitale si internetul au permis aparitia multor servicii si moduri neautorizate de utilizare. Diseminarea ilegala de continut priveaza creatorii si intreprinzatorii din domeniu de venituri, astfel ajungandu-se in unele instante ca actul de creatie sa fie greu de finantat.
- Personalizare: Industriile creative reflecta apetitul consumatorului pentru un continut din ce in ce mai personalizat si adaptat la locul, momentul si persoana care il consuma.
- Agregare si recomandare: Aparitia canalelor integratoare de entertainment si continut, precum Google si Facebook, a contribuit la o accelerare a segmentarii pietelor antrenata deja de big data si de nevoia de relevanta. Platforme avansate de publicitare ghideaza consumatorul intr-o lume a hiper-alegerilor si ii permite acestuia sa urmareasca tipul de continut specializat, interesant pentru audiente de mici dimensiuni.
- Comunitati: Retelele sociale au stimulat aparitia unei economii digitale bazate pe comunitati, in cadrul careia increderea in prieteni este mai mare decat in marcile traditionale si in media.
- Implicare: Continutul trebuie sa depaseasca stadiul de la "oferta" la "angajament" pentru a sustine relatiile. Retelele sociale contribuie la productia, difuzarea si marketingul operelor creative si culturale.
Inovatia si "cultura datelor"
Jucatorii noi de pe aceasta piata au creat ecosisteme care usureaza sarcina consumatorilor de a descoperi, alege si consuma media si cultura. Ei au afectat deja semnificativ modele de afaceri si de stabilire a preturilor in zona de muzica si publishing.
Dispunand, in cele mai multe cazuri, de experienta in domeniul tehnologiei, astfel de companii urmaresc din primele stadii de dezvoltare sa se extinda la nivel international pentru a atinge o dimensiune critica, investesc masiv in tehnologie si in analiza sistematica a datelor.
In 2013, de exemplu, Netflix dedica in jur de 379 milioane USD pe an (9% din vanzari) cercetarii si dezvoltarii, angajand in medie 300 de oameni pentru intretinerea si dezvoltarea motorului propriu de recomandari, cu costuri de 150 milioane USD anual. La 30 septembrie 2015, costurile cu cercetarea-dezvoltarea alocate de Netflix crescusera la 172 milioane USD per trimestru.
„Companiile din industriile culturale si creative se confrunta cu presiunea de a inova constant pentru a ramane competitive. Un pas important pe care trebuie sa-l faca este sa inceteze sa gandeasca doar tehnic, in termeni de platforme, si sa se concentreze pe continut relevant, pe care sa-l livreze integrat pe toate platformele. In acelasi timp si cu aceeasi prioritate trebuie sa investeasca in talente si in dezvoltarea de abilitati noi, sa dezvolte strategii care sa incurajeze inovarea, sa permita relatii directe cu companii de tip start-up, indivizi si universitati, pentru a beneficia de pe urma ideilor acestora” , spune Elena Badea, Head of Brand, Marketing and Communication, EY Romania.
Paradoxul digital
Desi digitalizarea reprezinta motorul consumului de media si cultura, unele CCI manifesta o rezistenta acerba la digitalizare, asa cum este cazul cartilor: in anul 2015, tiparul a reprezentat 80% din totalul vanzarilor globale de carti, iar procentul este si mai mare in tarile in curs de dezvoltare.
Apetitul pentru evenimente si locatii fizice s-a accentuat. Industria muzicala este din nou impinsa de la spate de evenimente live, iar veniturile din concerte live depasesc acum vanzarile de muzica inregistrata in unele regiuni.
Distributia digitala este insa un instrument de promovare a evenimentelor live. Folosirea datelor culturale despre consumatori (comportament cultural si recomandari sociale) pentru a-i alerta pe acestia in privinta evenimentelor live si pentru a le vinde bilete permite industriei creative sa combine modelele de afaceri pentru a obtine crestere.
Studiul integral EY:
http://www.eyromania.ro/sites/default/files/attachments/EY%20Cultural%20Times%202015.pdf.
