Adaptabilitatea si dezvoltarea profesionala sunt esentiale pentru a raspunde eficient noilor provocari din peisajul economic global in schimbare. Analiza Forumului Economic Mondial din 2023 ne ofera o perspectiva asupra transformarilor ce vor marca piata muncii in urmatorii ani, evidentiind ca 23% din locurile de munca existente vor suferi schimbari substantiale, iar recalificarea sau imbunatatirea competentelor va fi necesara pentru 6 din 10 angajati pana in 2027.
Factorii motivationali in dezvoltarea carierelor
In paralel cu considerentele institutionale, angajatii vin cu noi asteptari referitoare la angajatori, inclusiv pe fondul cresterii efortului lor pentru obtinerea recompensarii, efort aflat, paradoxal, in oglinda cu deprecierea puterii reale de cumparare. In urma pandemiei, a crescut accentul pe echilibrul dintre viata personala si cea profesionala si catre alegerea locurilor de munca cu program flexibil, ajungandu-se mai des la optiuni de telemunca si de job-uri part-time. Mai mult decat atat, a devenit din ce in ce mai clara dorinta angajatilor de a lucra pentru companii care ofera, pe langa aceste valente de wellbeing, si oportunitati reale, relevante si accelerate de crestere si dezvoltare personala.
Aceasta perspectiva vine insotita de recunoasterea faptului ca derularea unor programe de calificare si imbunatatire a competentelor este imperativa: de exemplu, in 2023 doar 28% dintre romani aveau competente digitale de baza, comparativ cu 83% in Tarile de Jos si 82% in Finlanda (Eurostat, 2023).
Angajatii romani isi exprima dorinta de a se dezvolta profesional, de a avansa in cariera sau chiar de a explora noi domenii de activitate. Conform EY Upskilling Survey Romania, principala motivatie care ii determina pe angajati sa participe la programele de calificare si crestere a competentelor este dezvoltarea personala, cu un scor mediu de 4,6 din 5, fiind votata de 73% dintre participantii la studiu, din care 70% cu nota maxima.
Urmatoarele motivatii pentru dezvoltare sunt avansarea in cariera actuala, dar si obtinerea abilitatilor pentru a schimba actuala cariera catre o noua arie de activitate, cu 53% si respectiv 48% dintre angajati interesati de aceste perspective.
Cel putin la fel de interesanta este si scorul obtinut de motivatia dezvoltarii unei afaceri proprii, aflata pe locul patru: 41% dintre participanti sunt interesati de participarea in programele de crestere a abilitatilor cu scopul de a le servi in acest scop.
Aceste cifre subliniaza o tendinta clara a fortei de munca de a cauta crestere si implinire atat la nivel profesional, cat si personal, impunand astfel ca organizatiile care isi doresc sa atraga resursele dorite, fie doar si pentru durate determitate, sa ofere nu doar un loc de munca, ci un traseu clar de dezvoltare aliniat cu aceste aspiratii ale angajatilor.
O radiografie a competentelor actuale
Studiul EY Upskilling Survey Romania dezvaluie ca, in ciuda unei recunoasteri extinse a importantei dezvoltarii competentelor, cu 73% dintre respondenti considerand valoroasa imbunatatirea competentelor, indiferent de impactul direct asupra muncii proprii, exista un decalaj intre competentele detinute si cele necesare pe piata muncii.
Dintr-o alta perspectiva, analizand gradul actual de competenta al participantilor la studiu, pe baza propriilor declaratii, se observa doua mari categorii: competente aparent aflate deja in portofoliul celor chestionati si, cel putin teoretic, usor utilizabile, si competente care au nevoie urgenta de upskilling.
Astfel, in prima categorie, respondentii studiului plaseaza atat abilitati tehnice precum competentele digitale, analiza datelor si limbile straine, cat si zone soft ca gandirea critica si inteligenta emotionala. In toate aceste cazuri, peste 70% dintre cei intervievati spun ca detin nivelul solicitat de competente.
Zonele in care participantii se declara mai putin calificati sunt cele aparute mai de curand pe harta dezvoltarii: inteligenta artificiala, securitatea cibernetica sau noile tehnologii verzi. Si aici insa, intre 35%, in cazul inteligentei artificiale si 25%, in cazul tehnologiilor verzi, respondentii studiului sustin ca nivelul lor de competenta este cel putin cel necesar.
Analizand competentele plasate de catre respondentii studiului in cele doua categorii, devine meritorie ipoteza accesibilitatii. Astfel, o evaluare independenta a cunostintelor si abilitatilor real detinute ar putea confirma daca apropierea conceptuala a definitiei, intelegerea a ce este si ce nu este o anumita competenta, influenteaza in sens pozitiv auto-evaluarea nivelului practic de competenta intr-o anumita arie. Exemplificand, intelegerea, chiar si la nivel de ansamblu, a ce presupune gandirea critica, duce si la declararea unui nivel ridicat de competenta in aceasta?
Sinergia dintre gandirea critica si inteligenta artificiala
Programele dedicate gandirii critice sunt dintre cele mai putin intalnite in cadrul companiilor. Analizand programele existente de dezvoltare in paralel cu scorul acordat importantei acestora, pentru formarea gandirii critice apare cel mai mare decalaj intre recunoasterea valorii teoretice si accesul la programe: 45% dintre respondenti recunosc importanta cursurilor de gandire critica si doar 20% spun ca au acces la acestea.
Considerata si in analiza Forumului Economic Mondial drept cea mai relevanta tinta a programelor de formare, formarea gandirii critice necesita o prioritizare urgenta, esentiala pentru a sustine inovatia si capacitatea de adaptare a angajatilor in fata noilor provocari.
Pe de alta parte, inteligenta artificiala (AI) incepe sa fie integrata pe scara larga in operatiunile companiilor, iar analiza Forumului Economic Mondial indica faptul ca aproximativ 75% dintre companii vor adopta AI in viitorul apropiat.
Studiul EY arata ca dobandirea competentelor in AI este perceputa ca un avantaj competitiv pe piata muncii, 72% dintre respondenti considerand ca aceste competente le vor imbunatati perspectivele de gasire sau schimbare a locului de munca.
In acest peisaj, ar trebui ca gandirea critica sa fie privita in competitie cu AI sau mai degraba ca o abilitate vitala care poate imbunatati modul in care tehnologia este folosita si inteleasa? Pot cele doua tipuri de inteligenta sa fie potentate una de cealalta sau prin definitie se anuleaza reciproc?
Abilitatea de a analiza critic informatiile si de a lua decizii informate devine esentiala intr-o era unde AI influenteaza tot mai multe aspecte ale vietii profesionale. In acest sens, este de dorit ca programele de dezvoltare profesionala sa includa si sa valorifice aceasta sinergie intre gandirea critica si AI, pregatind angajatii nu doar pentru cerintele actuale, ci si pentru viitorul tehnologic care se profileaza.
Parteneriatul strategic pentru educatie si invatare
In fata schimbarilor de amploare ale pietei muncii, colaborarea intre stat, universitati si companii devine un pilon fundamental pentru oferirea de programe de recalificare si imbunatatire a competentelor. Un astfel de parteneriat strategic este vital pentru a ne asigura ca forta de munca din Romania ramane competitiva si adaptabila.
In acest sens, in timp ce 72% dintre respondentii la studiul EY cred ca angajatorii ar trebui sa ofere programe de recalificare, un procent si mai ridicat, de 81%, considera ca guvernul si institutiile nationale trebuie sa joace de asemenea un rol activ in sustinerea acestor initiative.
Institutiile de invatamant ar trebui de asemenea sa contribuie prin oferirea de programe de recalificare gratuite, consolidand accesul egal la oportunitati de invatare. Aceasta idee este sustinuta de 62% dintre respondenti, care considera ca o astfel de masura ar putea democratiza accesul la educatie si ar sprijini dezvoltarea profesionala a tuturor persoanelor, indiferent de statutul lor economic.
In timp ce majoritatea respondentilor, 57%, considera ca in cadrul companiilor, departamentul de Resurse Umane ar trebui sa fie principalul responsabil pentru aceste initiative, data fiind expertiza HR-ului in identificarea nevoilor de formare si in gestionarea proceselor de dezvoltare profesionala, este incurajatoare valoarea rezultata pentru auto-asumarea in invatare: 35% dintre participanti sustin ca responsabilitatea pentru dezvoltarea profesionala le revine lor.
Pentru a consolida parteneriatul strategic dintre mediul de afaceri si cel academic, este esential ca firmele sa colaboreze activ cu institutiile de invatamant. Aceasta colaborare poate contribui la ajustarea curriculei universitare, astfel incat sa reflecte cerintele dinamice ale pietei muncii, asigurandu-se ca absolventii sunt pregatiti sa faca fata cu succes provocarilor specifice unui peisaj economic in continua transformare.Totusi, orizontul de timp pentru punerea in aplicare a unei astfel de abordari colaborative este chestionabil. Este asadar preferabila, atat la nivel personal, cat si concertat in cadrul organizatiilor, incurajarea invatarii la nivelul cel mai granular posibil. Deseori aceasta poate fi facuta sau optimizata, prin flexibilizarea curriculei de invatare pana la nivel de individ si incurajarea discretionarului personal.
In felul acesta, prin auto-reglare a echilibrelor efort-rezultate, va rezulta un ecosistem educational robust, care sa pregateasca profesionistii pentru provocarile si oportunitatile de maine.
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 49,4 miliarde de dolari in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2023. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania inca din anul 1992, EY furnizeaza, prin intermediul celor peste 900 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale.
Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year.
