loader
Comisia Europeana propune un nou instrument de concurenta. Care va fi impactul asupra companiilor?

Comisia Europeana propune un nou instrument de concurenta. Care va fi impactul asupra companiilor?

Adrian Ster, Partener D&B David si Baias, firma de avocatura corespondenta PwC in Romania

Comisia Europeana are in vedere introducerea unui nou instrument in materie de concurenta care sa permita remedierea problemelor structurale existente in piata inaintea savarsirii vreunei incalcari si fara emiterea vreunor sanctiuni. Este o noutate absoluta, in conditiile in care regulile actuale se aplica post factum, adica dupa savarsirea, descoperirea si investigarea incalcarilor si remediile aplicate privesc doar companiile care au incalcat regulile de concurenta.

Mecanismul luat in considerare ar permite remedierea ingrijorarilor concurentiale ridicate fie de conduita unilaterala a companiilor, fie de insasi structura pietelor a caror functionare nu duce la rezultate concurentiale, fara a fi nevoie de identificarea vreunei incalcari.

Procesul legislativ este la inceput, dar o analiza preliminara a scopurilor si modalitatilor in care va fi utilizat acest instrument ridica ingrijorari privind efectul sau asupra pietelor si companiilor.

Inca de la introducerea sa, dreptul concurentei a avut ca scop remedierea disfunctionalitatilor concurentiale ale pietelor prin identificarea si sanctionarea conduitelor anticoncurentiale, fie ele acorduri anticoncurentiale (fixarea preturilor, impunerea preturilor de revanzare etc) sau abuzuri de pozitie dominanta (practicarea preturilor excesive, vanzarea legata etc). Rationamentul de baza era ca, in absenta unor acorduri / conduite care sa restranga concurenta, pietele se vor dezvolta intr-o maniera optima, care sa reflecte toti stimulii economici care actioneaza asupra pietei. 

Ce propune Comisia Europeana

Comisia a propus patru variante de implementare ale instrumentului de concurenta luat in considerare. In toate variantele, Comisia desfasoara o investigatie riguroasa de piata, cu respectarea dreptului la aparare, in urma careia identifica anumite ingrijorari concurentiale. Noul instrument ar permite Comisiei impunerea de remedii, structurale sau comportamentale, care sa permita functionarea pietei, fara a identifica o incalcare, fara a aplica sanctiuni si fara a da nastere dreptului de a inainta actiuni in despagubire. Reamintim ca remediile structurale sunt acele remedii care afecteaza insasi structura pietei – obligativitatea acordarii accesului la anumite infrastructuri sau unitati de productie in termeni nediscriminatorii, cesionarea sau instrainarea unor activitati etc, iar remediile comportamentale sunt, in esenta, cele privind comportamentul viitor al unei intreprinderi.

Prima varianta vizeaza impunerea acestor remedii exclusiv companiilor dominante, active in toate sectoarele pietei. A doua varianta restrange posibilitatea de impunere a acestor remedii companiilor dominante prezente pe acele sectoare de piata cu grad ridicat de risc. A treia varianta permite impunerea de remedii si companiilor care nu sunt dominante, active in orice sector de piata, precum si formularea de recomandari de norme legislative care sa faciliteze functionarea concurentiala a respectivului sector. Ultima varianta permite impunerea remediilor si companiilor care nu sunt dominante, cu conditia ca acestea sa activeze in acele sectoare de piata cu grad ridicat de risc.

Astfel, utilizarea unui asemenea instrument ar avea efecte semnificative asupra pozitiei pe piata a companiilor carora li se adreseaza, chiar si in absenta unei sanctiuni.

Efecte asupra pietelor si companiilor

Masurile propuse, indiferent de forma in care vor fi adoptate, in cadru mai restrans sau mai larg, au potentialul de a revolutiona complet modul in care companiile se raporteaza la regulile de concurenta, antrenand o serie de consecinte mai mult sau mai putin benefice pietei.

Nu e foarte clar cum vor fi identificate si definite aceste sectoare cu un grad ridicat de risc care vor avea un statut aparte si nici care si care va fi contributia companiilor la acest proces, fiind evident inacceptabil ca acest exercitiu sa fie desfasurat unilateral de catre Comisie.

La fel de neclar este cum vom identifica acele piete care nu functioneaza optim din punct de vedere concurential. Perfectiunea este, in orice domeniu, un deziderat legitim si totodata de neatins – a interveni in modul in care functioneaza o piata de fiecare data cand este aparent faptul ca aceasta ar putea functiona mai bine este o reteta sigura pentru dezastru.

Orice ingerinta in modul de functionare al unei piete va afecta pe termen mediu si lung disponibilitatea companiilor / capitalului de a intra pe acea piata. Decizia de a investi intr-un anumit sector depinde si de stabilitatea acelui sector, de predictibilitatea masurilor luate. Impunerea de remedii comportamentale sau structurale in absenta unei incalcari va fi de natura sa descurajeze investitiile tocmai in pietele dinamice, ducand la blocarea inovatiei, principalul lor atu. Este discutabil in ce masura este binevenita o interventie in pietele in formare pana la maturitatea lor – rationamentul ne spune ca poti identifica o disfunctionalitate acolo unde toate piesele de sah sunt deja asezate, unde piata a esuat in a se autoregla.

In conditiile in care sectoarele economice sensibile, precum cele vizate de Comisie, fac obiectul unor reglementari sectoriale a caror implementare este supervizata de autoritati de reglementare specifice (ANRE, ANCOM, BNR, CNAS / MS, ASF etc), noile competente pe care Comisia doreste sa si le aroge au un potential ridicat de a intra in conflict cu cele ale autoritatilor de reglementare.

Apoi, regula de baza in ceea ce priveste evaluarea concurentiala a comportamentului individual al companiilor era ca regulile de concurenta nu sanctioneaza succesul, concretizat prin obtinerea unei pozitii dominante, ci abuzul respectivei pozitii, folosirea ei in dauna concurentilor si, in final, a consumatorilor.

Totodata, exista situatii in care efectele de retea au consecinte benefice si in care concurenta pentru piata aduce beneficii comparabile sau superioare concurentei pe piata – de ce am avea nevoie de mai mult de un sistem de operare? Care ar fi beneficiile unor standarde diferite in ceea ce priveste formatul de salvare al fisierelor text? Cine va suporta costurile crescute ale asigurarii interoperabilitatii? Efectele de retea actioneaza datorita preferintei consumatorilor, iar a forta existenta unor alternative teoretice la standardul comun nu beneficiaza nimanui.

In acelasi timp, este dificil spre imposibil sa determini un mod optim de functionare al unei piete, pentru ca intrebarea care se pune imediat este ‘Optim pentru cine si pentru cat timp?’. Pentru participanti, pentru consumatori, pentru potentiali concurenti? Optim acum, optim in 2 ani, optim in 10 ani?

Introducerea unui sistem de reglementare a pietelor care, in teorie, deviaza de la ce percepem noi drept piete competitive semnifica, in esenta, renuntarea definitiva la mana invizibila, asa cum e ea descrisa de Adam Smith. Este, intr-adevar, discutabil daca regulile si instrumentele disponibile in acest moment autoritatilor de concurenta sunt suficiente pentru a remedia disfunctionalitatile tuturor pietelor. Cu toate acestea, intrebarea care ar trebui sa se puna este daca acesta e rolul dreptului concurentei si daca, in prezenta unor astfel de instrumente, mai putem vorbi de o piata libera.

Autori

foto
SOCIETATE CIVILA DE AVOCATI D&B DAVID SI BAIAS