loader
Balanta de plati si datoria externa – iunie 2020

Balanta de plati si datoria externa – iunie 2020

In perioada ianuarie – iunie 2020, datoria externa totala a crescut cu 5 579 milioane euro

In perioada ianuarie-iunie 2020(p) contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 3 497 milioane euro, comparativ cu 4 373 milioane euro in perioada ianuarie-iunie 2019;  in structura, balanta bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 127 milioane euro, balanta serviciilor a inregistrat un excedent mai mare cu 376 milioane euro, balanta veniturilor primare a adus o contributie pozitiva de 1 123 milioane euro,  iar balanta veniturilor secundare a inregistrat un excedent mai mare cu 504 milioane euro. 

Investitiile directe ale nerezidentilor(e) in Romania au insumat 352 milioane euro (comparativ cu 2 697 milioane euro in perioada ianuarie – iunie 2019), din care participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au insumat valoarea neta de 160 milioane euro, iar creditele intragrup au inregistrat valoarea neta de 192 milioane euro.

In perioada ianuarie – iunie 2020, datoria externa totala a crescut cu 5 579 milioane euro. In structura:

• datoria externa pe termen lung a insumat 78 983 milioane euro la 30 iunie 2020 (70,9 la suta din totalul datoriei externe), in crestere cu 7,2 la suta fata de 31 decembrie 2019;

• datoria externa pe termen scurt a inregistrat la 30 iunie 2020 nivelul de 32 469 milioane euro (29,1  la suta din totalul datoriei externe), in crestere cu 0,8 la suta fata de 31 decembrie 2019. 

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,1 la suta in perioada ianuarie – iunie 2020, comparativ cu 18,6 la suta in anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii la 30 iunie 2020 a fost de 5,7 luni, in comparatie cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculata la valoarea reziduala, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2020 a fost de 80,0 la suta, comparativ cu 73,8 la suta la 31 decembrie 2019.

Precizari metodologice              

1. Datele prezentate in acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum si pe cele revizuite pentru perioada de comparatie, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare si trimestriale incepand cu anul 2005 se regasesc in Baza de date interactiva.

2. Datele care au drept sursa cercetarile statistice realizate de BNR, respectiv Comertul international cu servicii si Investitiile straine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, in plan statistic, s-au concretizat in restrangerea esantioanelor de raportori si in extinderea corespunzatoare a ponderii estimarilor interne.

3. Standardul metodologic international pentru elaborarea balantei de plati este asigurat de Manualul FMI Balanta de plati si pozitia investitionala internationala, editia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusa in legislatia europeana prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare in domeniul balantei de plati, al comertului international cu servicii si al investitiilor straine directe.

4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea in vedere urmatoarele:                                 

4.1. Bunuri (pe principiul balantei de plati): Sursa datelor: Institutul National de Statistica – Comertul international cu bunuri. Importurile FOB se calculeaza de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balantei de plati presupune inregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economica” (se includ bunurile care intra in proprietatea rezidentilor, indiferent daca bunurile trec sau nu frontiera tarii respective), in timp ce in statistica comertului international, bunurile se inregistreaza dupa criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent daca se afla sau nu in proprietatea rezidentilor). Pentru asigurarea respectarii principiului „schimbului de proprietate economica”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel ca valorile exportului si importului de bunuri din balanta de plati sunt diferite de cele din statistica comertului international cu bunuri. Principala diferenta dintre cele doua statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate in proprietatea tertilor, care, conform BPM6, a fost reclasificata de la comertul cu bunuri la comertul cu servicii, iar sursa datelor pentru aceasta pozitie a fost modificata de la Comertul international cu bunuri la Cercetarea statistica trimestriala privind comertul international cu servicii, derulata de BNR;                             

4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistica trimestriala privind comertul international cu servicii;

4.3 Venituri primare: includ venituri din munca, venituri din investitii in active financiare (investitii directe, de portofoliu si alte investitii) si alte venituri primare (impozite, subventii);

4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private si transferuri ale administratiei publice.

5. Investitii straine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliati (banci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investitiilor directe, ci se inregistreaza in contul financiar/alte investitii.

6. Datoria externa include urmatoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar si depozite, imprumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale si avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurari, de pensii si scheme de garantii standardizate, alocari de DST de la FMI si alte angajamente (conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).

7. Datoria externa publica directa include imprumuturile externe contractate direct de MFP si de autoritatile administratiei publice locale, in baza legislatiei privind datoria publica,  inclusiv titlurile de stat cumparate de nerezidenti - calculate la valoarea de piata. Soldul titlurilor de stat cumparate de nerezidenti este estimat ca diferenta intre soldul emisiunilor efectuate de Administratia Publica si soldul detinerilor de titluri de stat aferente sectoarelor institutionale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atat in nume propriu, cat si in numele clientilor pentru care presteaza servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificarile si completarile ulterioare.

8. Datoria externa garantata public include imprumuturile externe garantate de MFP si de autoritatile administratiei publice locale, conform legislatiei privind datoria publica.

9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculeaza ca raport intre serviciul datoriei externe pe termen lung si exportul de bunuri si servicii.

10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii se calculeaza ca raport intre rezervele internationale ale Romaniei (valuta + aur) la sfarsitul perioadei si importul mediu lunar de bunuri si servicii din perioada respectiva.

11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculata la valoarea reziduala, cu rezervele valutare la BNR se determina ca raport intre rezervele valutare la BNR si datoria externa pe termen scurt calculata la valoarea reziduala (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adauga platile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente in urmatoarele 12 luni).

12. Datele statistice aferente perioadei 2013 – septembrie 2019 au fost actualizate in cadrul metodologic al reviziei benchmark 2019. Incepand cu luna octombrie 2019, datele sunt compilate in acelasi cadru metodologic. Mai multe detalii pot fi regasite accesand linkul: http://www.bnr.ro/Procesul-de-revizuire-a-datelor-statistice-20794.aspx

Urmatorul Comunicat de presa lunar “Balanta de plati si datoria externa” va aparea pe data de 14 septembrie 2020.

Autori

foto
BANCA NATIONALA A ROMANIEI