loader
Analiza KPMG: 3 milioane de lei - Costul fiscal al unei familii medii cu un copil in Romania.  Cum cheltuiesc autoritatile banii?

Analiza KPMG: 3 milioane de lei - Costul fiscal al unei familii medii cu un copil in Romania. Cum cheltuiesc autoritatile banii?

Cati bani platesc eu la stat pe parcursul vietii si ce se intampla cu acesti bani? KPMG in Romania a publicat “Povestea familiei”, o analiza a costurilor fiscale care raspunde acestor intrebari intr-un mod cat mai practic si mai usor de inteles.

In acest scop, va prezentam in continuare doi oameni obisnuiti, Andrei si Andreea. Ei pot fi vecinii tai, colegii tai de munca, cei care stau in autobuz langa tine dimineata. Sunt o familie de tip mediu, doi adulti si un copil, din Romania, care locuieste intr-un oras nici mic, nici mare (de exemplu, Buzau).

La 20 de ani, fiecare dintre ei se angajeaza, castigand primii bani. Ambii urmeaza sa castige un salariu mediu brut lunar de 4,488 RON fiecare, ceea ce conduce la un venit net lunar per familie de 5,250 RON. La terminarea facultatii, Andreea se va angaja ca functionar la administratia fiscala locala. Andrei se va angaja ca inginer in mediul privat, la o fabrica locala. Cei doi vor lucra aici tot restul carierei.

In ceea ce priveste consumul, ne vom raporta la cosul de cumparaturi mediu de-a lungul intregii vieti a indivizilor. Acesta va acoperi nevoile de baza ale familiei (mancare, imbracaminte, transport public, cheltuieli legate de sanatate, intretinere locuinta, electricitate, apa curenta, gaz etc.). Pentru a putea reflecta realist nivelul cheltuielilor acestei familii, am adaugat o suma suplimentara pentru consumul de combustibil, de tutun si de alcool. Astfel, nivelul cheltuielilor lunare pentru o familie de doua persoane ar fi 3,804 RON, in timp ce cheltuielile lunare ale unei familii de trei persoane ar fi 5,079 RON. La aceste sume, se vor adauga alte cheltuieli cu caracter ocazional sau temporar, cum ar fi chiria, ratele de leasing, ratele de credit, costuri de asigurare, impozite si taxe locale, precum si alte ajustari in primii ani de activitate in ceea ce priveste cheltuielile cu combustibilul.

Cand Andrei si Andreea implinesc 23 de ani, se muta impreuna, intr-o garsoniera, cu o chirie lunara de 800 RON, urmand sa petreaca aici urmatorii cinci ani. Andrei si Andreea fiind dedicati carierei, vor fi promovati si vor beneficia de cresteri salariale pe masura trecerii timpului . Fiecare  va fi promovat de 3 ori, la intervale succesive de 10 ani, prima crestere salariala fiind de 20%, iar urmatoarele doua cresteri salariale  fiind de 10% fiecare. Din cand in cand, pe parcursul vietii, cei doi vor apela la un card de cumparaturi.

In acest context, cei doi hotarasc sa-si intemeieze o familie si astfel se vor declansa o serie de evenimente importante pentru povestea lor. Cand implinesc 27 de ani, cei doi se vor casatori. Dupa o petrecere frumoasa alaturi de rude si multi prieteni, cuplul va pastra un cadou banesc de 10,000 RON, suma pe care o economisesc. Un an mai tarziu, cei doi vor lua o noua decizie: vor cumpara un apartament cu 2 camere. Gasesc un apartament potrivit pentru ei, localizat intr-o zona buna, mediana, intr-un imobil nou, la un pret avantajos de 39,000 Euro. Pentru a reusi sa il cumpere, cei doi vor primi un ajutor material din partea parintilor pentru a putea vira avansul obligatoriu de 5%. Astfel, vor opta pentru un credit ipotecar Prima Casa pe care il vor plati in urmatorii 30 de ani.  

Urmeaza mobilarea apartamentului, care pe cei doi ii va costa in total 10,000 RON. Vor folosi cu aceasta ocazie banii economisiti dupa nunta.

Cand cei doi implinesc 29 de ani, familia noastra se va extinde. Cei doi se vor bucura de nasterea primului si singurului lor copil, Cristian. In anul urmator, isi vor cumpara o masina second – hand de la o persoana fizica. Vor apela la un credit de nevoie personale in valoare de 25.000 RON, pe o perioada de 5 ani. Cei doi vor pastra aceasta masina timp de 10 ani, dupa care o vor casa prin programul Rabla, obtinand un tichet valoric de 6.500 Ron. Vor folosi acest tichet pentru a achizitiona o masina noua, de data aceasta, in leasing, pe o perioada de 5 ani. Pentru a achita avansul de 20%, isi vor folosi economiile. Cu aceasta ocazie, vor incheia si o asigurare CASCO, pe care insa o vor pastra numai pana la finalizarea ratelor de leasing.

Urmeaza ca familia sa se bucure de o viata obisnuita si linistita.

  • Vor merge anual in doua concedii in afara orasului, de obicei unul la mare si unul la munte; dupa 14 ani, familia isi va suplimenta bugetul de calatorii cu 50%;
  • Isi vor rezerva o parte din venit si din timp pentru divertisment: o iesire lunara la restaurantul lor preferat si o piesa de teatru sau un film;
  • Cheltuielile lunare ale familiei sunt cele obisnuite: Andrei fumeaza moderat (nu depaseste 10 tigari pe zi) si impreuna cei doi au un consum mediu de alcool, familia cumpara mancare si isi achita utilitatile.

Cristian va ramane in povestea noastra pana la varsta de 19 ani, cand paraseste casa parintilor, plecand la facultate. Dupa plecarea lui Cristian, cei doi hotarasc sa calatoreasca mai mult, dubland bugetul alocat pana atunci calatoriilor.

La varsta de 50 ani, cei doi isi vor renova apartamentul, investind in renovare 10,000 Euro. Folosesc cu aceasta ocazie economiile din ultimii ani.

Asa cum se petrece in orice familie, si in familia noastra va avea loc un eveniment tragic, cu puternic impact emotional, dar si patrimonial. Cand Andrei implineste 52 ani, ca urmare a decesului parintilor lui, va primi mostenire un apartament cu doua camere in acelasi oras. Dupa o dezbatere serioasa, cei doi vor lua hotararea sa-l vanda. Vor gasi destul de repede un cumparator care sa le ofere o suma de 39,000 Euro. Jumatate din aceasta suma, cei doi i-o daruiesc lui Cristian. Restul de bani le raman lor si ii pastreaza pentru anii de pensie

Dupa ce se pensioneaza, atat Andrei cat si Andreea vor castiga pensia medie lunara de 1,172 RON.

Vor mai iesi in oras la restaurant, si vor continua sa mearga la teatru sau film, insa vor renunta la concedii, bugetul lor fiind mai restrans. Hotarasc sa renunte si la masina, pe care i-o daruiesc lui Cristian. Ca urmare a unor probleme de sanatate, Andrei renunta la fumat. Andrei si Andreea primesc periodic un ajutor material de la Cristian, de aproximativ 4,600 Ron/an. Cei doi se vor bucura in continuare de o viata linistita, impreuna, isi vor vizita prietenii si vor fi vizitati la randul lor de nepoti.

Povestea noastra va lua sfarsit cand cei doi implinesc 80 ani. 

Concluzii

Familia noastra are, de-a lungul vietii, numeroase activitati ce determina plata catre stat a unor sume de bani. In exemplul analizat de noi, totalul taxelor si impozitelor platite catre stat este de aproximativ 3 mil. RON.

Cea mai mare parte din aceasta suma o reprezinta taxele retinute din salariul brut, respectiv 2.5 mil RON. Din acest total, aproximativ 600,000 RON reprezinta CASS, numai aceasta suma fiind suficienta pentru a finanta 4 nopti de spitalizare pentru 307 de persoane intr-un spital privat sau achizitia a 3 ambulante. TVA platita pe parcursul intregii vieti este de aproximativ 400.000 RON, suma suficienta pentru achizitia unei autospeciale de pompieri sau dotarea a 6 scoli cu calculatoare si licente software. Deloc de neglijat este suma aferenta accizelor pentru consumul de alcool, tutun si combustibil, respectiv aproximativ 67.000 RON. 

Folosirea masinii are un cost fiscal total de aproximativ 64,000 RON, suma calculata luand in calcul un consum mediu anual de 480 litri benzina si 8,000 Km parcursi. Din aceasta suma accizele pentru combustibil reprezinta aproximativ 27,000 RON. TVA aferenta achizitiei masinii in leasing si pentru consumul de combustibil reprezinta aproximativ 28,000 RON, la care se adauga rovinieta si impozitul pe mijloacele de transport.

Este putin? Este mult?

René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal, KPMG in Romania, explica: “Avand in vedere presiunea in crestere asupra bugetului de stat si deficitului comercial, eficienta cheltuielilor publice ar trebui sa fie o prioritate. O evolutie pozitiva in aceasta privinta nu ar oferi doar un echilibru fiscal, ci ar promova stabilitatea structurala si ar imbunatati perspectivele pe termen lung ale proiectelor in domenii esentiale, precum educatia, sanatatea sau infrastructura. Desi consensul in politica fiscala a fost o provocare in ultimii ani, speram ca o schimbare a abordarii ar prioritiza alocarile bugetare, optimizand cheltuielile pentru a oferi cetatenilor acces la servicii extinse si de calitate. Rapoartele Organizatiei Natiunilor Unite si ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica releva o conexiune directa intre administrarea optima a taxelor colectate si fericirea si bunastarea cetatenilor, asadar factorul transformational nu este cat se colecteaza, ci mai degraba cum folosesti bugetul in interesul celor pe care ii reprezinti.

Propunem in continuarea analizei cateva elemente comparative care sa ajute cititorii nostri sa isi formeze o parere. Intrucat ne-am dorit ca rezultatul acestei analize sa reflecte realitatea din Romania, am apelat la informatii privind achizitiile publice recente, respectiv pretul de acordare final al licitatiilor cu institutii ale statului. Din taxele platite de-a lungul vietii de catre Andrei si Andreea, statul ar fi putut investi suma totala  in una din urmatoarele categorii:

  1. Reabilitarea a trei sectii de pediatrie in spitale de stat;
  2. 4 nopti de spitalizare intr-un spital privat pentru 1,525 oameni;
  3. Construirea unui compartiment de urgente intr-un spital de stat;
  4. Modernizarea a 4 km de drum judetean;
  5. Furnizarea a 13 ambulante pentru autostrada;
  6. Cumpararea a 5 autobuze urbane noi;
  7. Achizitia de 6 autospeciale pompieri;
  8. Modernizarea a 5 scoli din comune;
  9. Dotarea a 46 de scoli cu calculatoare (inclusiv licente software)
  10. Reabilitarea a 2 baze sportive (sali de sport si terenuri de sport);
  11. Proiectarea si executia a doua sali de sport intr-o scoala de stat;
  12. Salariul a 4 profesori din invatamantul pre-universitar pentru 10 ani 

Avand disponibile aceste informatii, apar o serie de noi intrebari: Daca fiecare dintre noi ar putea alege cum este directionata suma taxelor si impozitelor platite catre stat, ce proiecte publice ar beneficia de o alocare mai mare? Cum ar fi influentate comunitatile noastre? Ar fi mai eficienta o asemenea directionare? Cum ar putea functiona un astfel de sistem de directionare a taxelor si impozitelor platite de fiecare dintre noi?

Disclaimer

Povestea este construita in baza informatiilor statistice disponibile pe INS, Eurostat, World Health Organization sau alte surse statistice cu o reputatie buna (de ex. privind salariul mediu pe tara, varsta medie la angajare, cosul de cumparaturi mediu pentru gospodarii cu 2, respectiv 3 membri, varsta medie de casatorie, diferenta de varsta intre soti, varsta nastere copil, speranta de viata etc.), precum si alte surse publice (de ex. consum mediu zilnic de tigari, consum mediu alcool, consum mediu combustibil, etc.). Am eliminat influenta inflatiei si schimbarile legislative istorice. Am utilizat nivelul impozitelor si taxelor aplicabil la 31.12.2018 pentru intreaga perioada analizata. Calculul ratelor bancare a fost efectuat utilizand calculatorul disponibil pe site-ul a doua dintre cele mai mari institutii bancare din Romania. Calculul taxelor este realizat pe baza conditiilor legislative in vigoare la data de 31.12.2018. Nivelul istoric al impozitelor si taxelor (cum ar fi cel pe TVA) nu a fost luat in considerare. Astfel, presupunem ca nivelul impozitelor si taxelor la data de 31.12.2018 ramane constant de-a lungul intregii perioade. Valoarea investitiilor de la bugetul statului au fost calculate in baza informatiilor disponibile pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice. Cursul de schimb utilizat pentru a converti sume exprimate in moneda straina a fost cel de la 31.12.2018, respectiv 4,66 RON/EUR.

Aceasta analiza nu se vrea a fi una exhaustiva si nici nu si-a propus sa constituie baza adoptarii unor decizii de afaceri sau de alt gen.

Autori

foto
KPMG ROMANIA SRL