Acestia au fost atrasi atat de manifestarile sportive, precum concursul de biciclete, cat si de cele culturale si artistice, precum slujba religioasa din biserica fortificata, concertul de orga sau inaugurarea expozitiei dedicata Anului scolii, si, mai ales, de Balul Traditional Sasesc.
Numarul turistilor care viziteaza satele sasesti creste de la an la an, cu aproximativ 25%, insa obiectivul organizatorilor festivalului este ca acestia sa ajunga nu doar intr-unul, ci in cat mai multe dintre satele din aceasta zona.
Festivalul Saptamana Haferland include astfel satele sasesti din zona cuprinsa intre Rupea si Sighisoara, astfel ca turistii au avut sansa de a vizita localitatile Fiser, Saschiz, Viscri, Crit, Mesendorf si Roades.
Editia din acest an a festivalului a avut ca tematica centrala educatia, iar sloganul evenimentului “Istoria ne invata!”a fost exemplificat prin activitati precum recreerea unei lectii in limba germana si deschiderea expozitiei dedicata Anului scolii in Crit sau povesti sasesti depanate in Viscri.
Lista de activitati a fost completata, in zilele dedicate celorlalte localitati, de ateliere de olarit, concerte inedite in bisericile fortificate si vizite impreuna cu ghid la diferite puncte de interes.
Initiatorii evenimentului, Fundatia Michael Schmidt, impreuna cu Fundatia Tabaluga, sustinute de Fundatia Adept si Fundatia Mihai Eminescu Trust, isi propun sa sprijine activ conservarea si restaurarea mostenirii culturale a sasilor, inclusiv promovarea turistica a acestei zone.
Regiunea saseasca din Transilvania a fost denumita „tara Ovazului” sau Haferland, intrucat localnicii obisnuiau sa cultive cu precadere ovazul, din cauza climatului mai aspru.
Editia din acest an a festivalului a fost organizata cu ajutorul sponsorilor: Automobile Bavaria, MHS Truck & Bus (MAN), Beraria H, Fundatia Policlinici Sociale Regina Maria, CONA, Neumarkt, Garanti Bank, Intermedicas, Selgros, SEO Monitor, Arsis, Elefant.ro, Fribourg Capital, Liberty Technology Park, RWE , BCR, PepsiCo si Syonic.
Istoria ne invata – proiectele fundatiei Michael Schmidt
La nivel national, potrivit statisticilor oficiale, in gradinitele si scolile din Romania sunt inscrisi 23.156 copii care invata in limba germana, insa numarul profesorilor care pot preda discipline in aceasta limba este insuficient.
Pentru a-i sprijini pe cei care vor sa devina dascali pentru clasele cu predare in limba germana, Fundatia Michael Schmidt a acordat, incepand din 2013 burse de studiu prin care a fost suportata taxa universitara pentru un numar de 17 studenti.
Astfel, fondurile stranse, in timpul festivalului, prin sponsorizari si donatii, vor fi redirectionate catre noi burse de studiu si catre alte proiecte dedicate invatamantului in limba germana.
Un alt demers al Fundatiei este furnizarea de materiale didactice in limba germana catre toate clasele pregatitoare, cu predare in limba germana, din intregul judet Sibiu, urmand ca din toamna acest proiect sa fie extins si in zona de nord a tarii, in judetele Satu-Mare, Baia Mare si Salaj.
Despre Fundatia Michael Schmidt
Fundatia Michael Schmidt are ca scop principal conservarea patrimoniului cultural sasesc, precum si dezvoltarea de proiecte educationale pentru promovarea limbii germane in Romania. Fundatia a fost infiintata in 2010, iar, pana in acest moment, a implementat numeroase proiecte in tara Ovazului si nu numai.
Printre proiectele implementate de fundatie se numara: restaurarea Orgii Bisericii din Crit, productia filmului “Orgile din Transilvania, o intoarcere in timp”, reconstruirea casei parohiale din Crit dupa planurile initiale, ajutorarea victimelor inundatiilor in anul 2010 in judetul Botosani, precum si sustinerea unor proiecte initiate de alte organizatii, cum sunt: Fundatia Peter Maffay - inaugurarea centrului destinat copiilor provenind din familii cu probleme de la Roades, UNICEF - prevenirea abandonului scolar, Asociatia „Rumänien Soforthilfe“ prin finantarea a doua locuri pentru copii in „casa Prietenia”, Premiul Cultural Sasesc si sprijinirea unor manifestari artistice precum proiectul „Clasic e fantastic” sau „Musica Coronensis.
