Cresterea continua a instabilitatii geopolitice din ultimii ani a dus la reaparitia competitiei intre marile puteri. Aceasta tendinta va exercita o influenta marcanta asupra domeniului apararii pe termen scurt. Fortele de aparare se afla intr-o cursa de adaptare si transformare, iar provocarile la adresa dominatiei occidentale in securitatea nationala vor necesita un raspuns coordonat in fata numeroaselor probleme cu care se confrunta sectorul. In acest raport – Future of defense - incercam sa ne imaginam cum va arata lumea apararii spre sfarsitul acestui deceniu analizand modernizarea digitala rapida, fortele geopolitice, campul de lupta si sistemele de arme, activitatile emergente in spatiu si domeniul cibernetic, lanturile de aprovizionare, amenintarea crescanda a schimbarilor climatice si viitorul muncii.
Este esential ca organizatiile de aparare sa accelereze procesele de integrare digitala, lucrand impreuna cu partenerii din aliante si furnizorii comerciali. Se preconizeaza ca in anul 2030 fortele de aparare vor fi mult mai digitalizate ca in prezent, incorporand capabilitati de lupta de a cincea si a sasea generatie ce pot exploata intregul potential al noilor sisteme si platforme de armament. Razboiul din Ucraina a evidentiat neadecvarea unitatilor individuale care actioneaza fara a fi integrate si sprijinite complet, ceea ce a dus la un razboi de uzura costisitor, risipitor si in general ineficient.
Sistemele de armament si platformele emergente, cum ar fi rachetele hipersonice, necesita adoptarea unor decizii rapide si informate care sa se adapteze la situatiile in continua schimbare, prin procesarea unor cantitati uriase de informatii. Astfel, managementul datelor, care se bazeaza pe fuzionarea mai multor intrari de date intre sistemele si platformele conexe, devine o componenta cheie a succesului in viitor. Interconectarea fortelor armate necesita adoptarea la scara larga a capabilitatilor pe care KPMG le-a dezvoltat pentru organizatiile de succes, bazate pe digitalizare, cu accent deosebit pe transformarea cloud, conectivitate si date.
Este de asteptat ca departamentele de aparare sa accelereze procesele de achizitii, finantate prin alocari sporite bugetelor de aparare. Acest fapt va necesita o crestere a receptivitatii si agilitatii in procesele de achizitii publice, inclusiv in consolidarea capacitatilor de aparare suverana, menite sa reduca dependenta de lanturile globale de aprovizionare si sa stimuleze industriile autohtone. Lantul de aprovizionare si achizitiile sunt domenii critice ce pot beneficia extensiv de pe urma transformarii digitale. Un exemplu este automatizarea lantului de aprovizionare si a instrumentelor de planificare care sa sprijine operatiunile logistice de baza ale acestora. Alt exemplu este adoptarea sistemelor de evaluare in timp real care sa ofere date precise despre situatia curenta a activelor, a pieselor de schimb si a sistemelor de arme, ce pot fi livrate apoi prin intermediul unui turn de control integrat.
Viitoarele sisteme de armament introduc noi dimensiuni prin cresterea razei de actiune, a letalitatii si vitezei de lovire. Conectivitatea sistemelor de armament, a platformelor de lupta si a factorilor de decizie cu senzorii Internet of Things (IoT) ce culeg date despre oameni si echipamente este esentiala. Insa, beneficiile acestor conectivitati vin cu o serie de provocari, unele tin de securitatea datelor detinute in alte tari si abilitatea unui stat de a actiona fara consimtamantul altui guvern, altele vizeaza bonitatea cibernetica, iar altele se refera la functionarea sigura si eficienta a sistemelor de armament in diverse medii de operare. Interoperabilitatea cu aliatii este un punct forte strategic.
Aceste schimbari vor integra oamenii si masinile transformand forta de munca a viitorului, ceea ce va necesita atat abilitati tehnice cat si creative. Vor fi necesare noi tipuri de leadership pentru a responsabiliza oamenii si a atrage talente.
Departamentele de aparare ar trebui sa analizeze barierele organizationale ce le-ar putea impiedica sa beneficieze de acest viitor digital. Este usor de acceptat faptul ca viteza de adoptare reprezinta un obiectiv cheie pentru multe forte de aparare, dar poate fi mult mai dificila adresarea impedimentelor existente la nivel de structura organizationala, guvernare sau practici mostenite, ce pot inhiba progresul.
Razboiul din Ucraina a declansat o reevaluare a strategiei de aparare in Europa. Ramona Jurubita, Country Managing Partner la KPMG in Romania, noteaza ca „invazia Ucrainei de catre Rusia a facut ca majoritatea statelor membre, inclusiv Romania, sa creasca cheltuielile cu apararea, intr-un ritm mai rapid. Desi cheltuielile cu apararea au crescut in ultimii ani in multe tari din Europa, partial datorita angajamentului membrilor NATO de a atinge obiectivul de 2% din PIB, razboiul din Ucraina a readus in prim-plan aspecte legate de aparare si securitate”. In 2023, Romania preconizeaza ca va cheltui 38,8 miliarde lei cu apararea, echivalentul a 2,5% din PIB, in crestere fata de cota de 1,8% din PIB in anul precedent – ceea ce reprezinta un avans de 50% in termeni nominali. De asemenea sumele angajate pentru cheltuielile de aparare in urmatorii ani s-au dublat in 2023 fata de anul precedent la 72,5 miliarde lei, echivalentul a 5% din PIB-ul anului 2022. Dupa cum noteaza Ramona Jurubita: „Cheltuielile mai mari in domeniul apararii faciliteaza modernizarea continua a fortelor de aparare ale Romaniei, asa cum se subliniaza si in cea mai recenta strategie militara a tarii. Un element relevant este faptul ca aceste cresteri ale cheltuielilor de aparare in Romania vizeaza domenii similare cu cele de la nivelul structurilor NATO sau UE, in linie cu tendintele observate acolo. Acestea se refera la cresterea gradului de reactie al fortelor militare sau la aspecte ce tin de digitalizare si dezvoltare a capacitatilor de inalta tehnologie care sa permita imbunatatirea proiectiei de forta si o interoperabilitate ridicata. Acest lucru este important deoarece apartenenta Romaniei la NATO, UE fsau ca si contrapartida in parteneriatele strategice, in special cel cu SUA, ofera garantii sporite de securitate.”
Despre KPMG
KPMG este o organizatie globala de firme independente de servicii profesionale care furnizeaza servicii de audit, consultanta fiscala si in domeniul afacerilor. Ne desfasuram activitatea in 143 de tari si aveam la finalul anului financiar 2021 aproape 265.000 de angajati in firmele membre din intreaga lume. Fiecare firma KPMG este din punct de vedere legal o entitate separata si distincta si se descrie ca atare. KPMG International Limited este o societate privata engleza cu raspundere limitata la garantii. KPMG International Limited si entitatile sale nu ofera servicii pentru clienti.
In Romania si Republica Moldova, KPMG isi desfasoara activitatea in cadrul celor sase birouri din Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Iasi, Timisoara si Chisinau. In prezent dispunem de un numar de peste 1000 de profesionisti, atat cetateni romani, cat si straini.
Pentru a consulta varianta completa a articolului puteti accesa si documentul de mai jos:
