loader
Utilizarea zilierilor – aspecte legale, fiscale si de securitate in munca

Utilizarea zilierilor – aspecte legale, fiscale si de securitate in munca

Material de opinie de Radu Derscariu, Director, si Eugen Marcu, Consultant Senior, Solutii de Servicii Externalizate, Deloitte Romania

Gestionarea eficienta a fortei de munca, in special in activitatile sezoniere sau in cele cu intensitate diferita de la o perioada la alta, reprezinta o provocare pentru departamentele de resurse umane, responsabile cu identificarea solutiilor flexibile care sa raspunda atat nevoilor de angajare ale candidatilor, cat si cerintelor interne ale organizatiei. In acest context, colaborarea cu zilieri, respectiv muncitori care presteaza activitati cu caracter ocazional, reprezinta o solutie de adaptare la variatia volumului de munca si o alternativa practica la angajarile permanente. Insa organizatiile interesate de aceasta forma de angajare trebuie sa tina cont de toate aspectele legale, cele mai importante fiind durata maxima a colaborarii, remuneratia minima si evidenta si raportarea datelor, dar si de implicatiile fiscale si de securitate in munca.

Printre cele mai cunoscute domenii de activitate in care se foloseste munca zilierilor se numara industria ospitaliera – restaurante, baruri, hoteluri si alte unitati de cazare sau activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente -, agricultura, silvicultura, insa lista prevazuta de lege cuprinde si alte domenii precum activitatile de organizare a expozitiilor, targurilor si congreselor, publicitatea, activitatile de interpretare artistica etc.

Activitatea zilierilor este reglementata strict de Legea 52/2011, care ofera angajatorilor un cadru legal clar pentru colaborari temporare. Conform actului normativ, zilierii sunt persoane fizice, cetateni romani sau straini, care presteaza activitati ocazionale si care nu necesita calificare pentru un beneficiar, in schimbul unei remuneratii.

Principalele avantaje ale utilizarii zilierilor

Un prim avantaj consta in adaptarea la nevoile operationale ale organizatiei. Utilizarea zilierilor permite acoperirea rapida a necesarului de forta de munca in perioadele de intensitate crescuta, fara asumarea unor angajamente pe termen lung.

Un alt avantaj este legat de administrarea simplificata - desi angajarea zilierilor presupune respectarea unor proceduri clare, aceste colaborari nu necesita incheierea unui contract individual de munca scris, ci doar inregistrarea electronica a activitatilor lor.

Aspecte legislative esentiale

Este foarte important ca specialistii din resurse umane sa cunoasca prevederile legale specifice acestui tip de munca temporara pentru a asigura conformitatea cu reglementarile in vigoare. Printre cele mai importante cerinte sunt durata maxima a colaborarii, remuneratia minima si evidenta si raportarea datelor. 

Legat de durata colaborarii, angajatorii trebuie sa tina cont de faptul ca un zilier nu poate lucra pentru acelasi beneficiar mai mult de 90 de zile cumulate intr-un an calendaristic. Exceptiile sunt permise doar in anumite domenii reglementate de lege (de exemplu, agricultura sau silvicultura), unde durata poate fi extinsa la 180 de zile.

Referitor la remuneratia minima, tariful orar trebuie sa fie cel putin egal cu echivalentul pe ora al salariului minim brut pe tara garantat in plata (22,024 lei/ora). Plata se efectueaza la sfarsitul fiecarei zile de lucru, dar poate fi stabilita la finalul saptamanii, lunii sau al perioadei de desfasurare a activitatii, cu acordul partilor.

In ceea ce priveste evidenta si raportarea datelor, beneficiarul este obligat sa inregistreze zilierii in Registrul electronic de evidenta a zilierilor, utilizand aplicatiile web sau mobile, si sa transmita informatiile catre Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) inainte de inceperea activitatii zilierilor.

Implicatii fiscale si de securitate in munca

Remuneratia obtinuta de zilieri este supusa impozitului pe venit si contributiei de asigurari sociale (CAS), dar este exceptata de la contributia de sanatate (CASS) si de la contributia asiguratorie pentru munca. Totusi, este important de retinut ca, in conformitate cu Legea 52/2011, zilierii nu sunt asigurati in sistemul public de sanatate sau in cel de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. Astfel, persoanele care realizeaza venituri asimilate salariilor (cazul zilierilor), pentru care nu se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate, pot opta pentru plata CASS prin depunerea Declaratiei unice, dar nu sunt obligati, indiferent de valoarea indemnizatiei primite, chiar daca aceasta depaseste echivalentul a sase salarii minime pe economie intr-un an.

Pe de alta parte, in cazul implicarii unui zilier intr-un accident de munca, beneficiarul este responsabil de acoperirea cheltuielilor medicale aferente.

Pentru a minimiza riscurile asociate, companiile trebuie sa asigure conditii de munca sigure si conforme, avand in vedere si campaniile recente de verificare derulate de ITM in ceea ce priveste utilizarea zilierilor si a salariatilor temporari.

Recomandari pentru implementarea colaborarii cu zilierii

In concluzie, pentru utilizarea cu succes a acestei solutii cu scopul de a asigura forta de munca cu caracter temporar necesara intr-o anumita perioada, organizatia interesata trebuie sa analizeze in detaliu toate aspectele pe care le implica, dar si prevederile legale aplicabile. In plus, cand decide sa apeleze la zilieri, este necesar ca angajatorul sa actualizeze toate procesele interne implicate, de la administrarea resurselor umane, calcul salarial si raportare catre autoritati, pana la integrare si comunicare interna, pentru a se asigura ca strategia este eficienta si conforma cu reglementarile in vigoare.

Autori

foto
DELOITTE CONSULTANTA SRL