Standardele de integritate din companiile din intreaga lume par sa se imbunatateasca, impulsionate de o mai buna indrumare din partea managementului si de reglementari mai stricte. Cu toate acestea, exista inca presiuni interne si externe semnificative asupra comportamentelor angajatilor, potrivit studiului EY 2024 Global Integrity Report, intitulat „Cum poate supravietui increderea fara integritate?”.
Studiul a sondat opiniile a 5.464 de angajati si sefi de organizatii, din 53 de tari si teritorii. Acesta a relevat faptul ca aproape jumatate dintre ei (49%) considera ca standardele de integritate din organizatia lor s-au imbunatatit in ultimii doi ani si ca majoritatea (90%) au convingerea ca legile, codurile de conduita si reglementarile sectoriale sunt respectate de catre colegii lor.
Printre principalii factori care au determinat aceasta evolutie se numara mai buna indrumare din partea managementului (61%), reglementarile mai stricte si presiunea din partea autoritatilor de reglementare si de aplicare a legii (48%), exigentele clientilor (37%), a publicului larg (33%) si actionarilor (26%), precum si presiunea din partea angajatilor (22%).
Presiuni asupra standardelor de integritate
In pofida acestor evolutii pozitive, jumatate dintre respondenti (50%) recunosc ca este dificil pentru organizatiile lor sa pastreze standardele de integritate in conditii de piata nefavorabile. Aproape o treime dintre acestia au declarat ca mediul macroeconomic actual exercita cea mai mare presiune externa in directia incalcarii standardelor de integritate de catre angajati si aproape 25% au spus ca cea mai mare amenintare interna provine din faptul ca angajatii nu inteleg regulile de conduita.
Printre alte presiuni externe asupra conduitei mentionate de respondenti se numara amenintarile cibernetice (26%), crizele sanitare (22%), exigentele privind performantele financiare (22%), perturbarile lanturilor de aprovizionare (21%) si amenintarile geopolitice (15%). Factorii interni mentionati variaza de la fluctuatia mare de personal (26%) si lipsa de resurse (25%), la presiunea din partea conducerii (24%) si functionarea defectuoasa a proceselor sau mecanismelor de control financiare (20%).
Studiul a relevat, de asemenea, ca tertii sunt implicati in mai bine de doua treimi (68%) din cazurile de abateri semnificative de la norme si in fraudele majore.
Comunicare deficitara
Studiul a evidentiat un deficit semnificativ in ceea ce priveste comunicarea importantei unei conduite integre. Mai bine de jumatate dintre respondentii membri in consilii de administratie (56%) si manageri seniori (53%) au declarat ca asista frecvent la sublinierea importantei unei conduite etice de catre cei in posturi de conducere, insa procentul scade la numai o treime (33%) in cazul angajatilor pe pozitii de juniori.
Standarde de integritate variabile
Studiul a mai relevat o perceptie larg raspandita potrivit careia standardele de integritate pot varia la diferitele niveluri ale organizatiei, in functie de rang, in sensul ca angajatii de rang mai inalt sunt tratati cu mai multa clementa. Aproape o treime dintre respondenti (31%) au declarat ca o conduita lipsita de etica este tolerata cand cei implicati sunt persoane cu functii de conducere sau cu angajati cu performante de top.
Studiul a constatat ca este mult mai probabil ca membrii consiliilor de administratie sa fi avut suspiciuni de potentiale abateri pe care nu le-au sesizat prin intermediul unui canal de sesizare a abaterilor (43% comparativ cu 19% dintre lucratorii fara functii de conducere).
Crearea unei culturi eficace a raportarii abaterilor
Studiul sugereaza ca organizatiile trebuie sa faca mai multe eforturi pentru a crea o cultura a raportarii in conditii de siguranta pentru angajatii care identifica abateri. Cu toate ca numarul organizatiilor fara un canal de raportare a abaterilor s-a injumatatit comparativ cu 2022, mai bine de jumatate dintre respondentii (54%) care au folosit un astfel de canal au declarat ca s-au confruntat cu presiuni de a nu raporta.
Cei din top management au tendinta sa supraestimeze progresele facute de companiile lor pentru crearea unei culturi pozitive de raportare a neregulilor. 40% dintre respondentii cu functie de conducere au declarat ca a devenit mai usor ca angajatii sa raporteze suspiciunile, insa numai 26% dintre respondentii simplii angajati sunt de acord cu aceasta afirmatie. In mod similar, 33% dintre respondentii din echipa de conducere considera ca raportorii de integritate din organizatia lor beneficiaza in prezent de o protectie mai buna, comparativ cu doar 14% dintre angajati.
Clarisa Olteanu, lider EY Romania Forensic & Integrity Services, a declarat: „Desi adoptarea legislatiei privind protectia avertizorilor de integritate si implementarea sistemelor de raportare au venit in sprijinul angajatilor care au dorit sa raporteze abateri, multi dintre clientii nostri se confrunta cu o reticenta din partea angajatilor de a utiliza aceste sisteme. Au investit in campanii de comunicare pentru a incuraja angajatii sa raporteze abaterile, dar cu rezultate limitate. Companiile vor trebui sa isi redirectioneze atentia asupra transformarii culturale in termeni de conformitate si integritate, ceea ce necesita solutii personalizate, adaptate culturii organizationale existente, identificarea „radacinii problemei” si adresarea acesteia prin masuri constructive, care sa ofere rezultate cuantificabile.”
Constatari pentru Romania
- Studiul EY Global Integrity Report arata o imbunatatire a standardelor de integritate in Romania, indrumarea din partea managementului avand un rol crucial in acest sens.
Unul dintre factorii de progres identificat de 78% dintre respondenti este ca managementul a ridicat in ultimii doi ani standardele de comportament in organizatie.
Aceste eforturi au condus la un nivel record de incredere, 94% dintre respondenti spunand ca sunt increzatori ca managementul lor respecta legile relevante, codurile de conduita si reglementarile existente in domeniul lor de activitate.
Totodata, toleranta fata de comportamentele neetice manifestate de persoanele cu functii superioare sau de angajatii cu performante ridicate este in scadere, doar 27% dintre participantii la studiu indicand ca astfel de atitudini sunt inca acceptate la ei in organizatii, in scadere cu 10 procente fata de rezultatele din 2022.
Clarisa Olteanu: „Aceste rezultate sunt dovada eforturilor depuse in ultimii ani pentru a ridica standardele de etica si integritate, in contextul unui mediu de afaceri mai vigilent. Bineinteles ca mai este loc de imbunatatire, insa transformarea culturii organizationale este o strategie pe termen lung, iar schimbarile pe care le-am observat doar in ultimii doi ani ne intaresc convingerea ca suntem pe calea cea buna.”
- Eforturile companiilor de a pune accent pe etica si integritate au rezultate, dar inca exista loc de imbunatatire
Aproape jumatate dintre participanti (45%) recunosc eforturile companiilor lor de a implementa programe de instruire dedicate eticii si integritatii in afaceri si in viata profesionala. In plus, 42% au mentionat ca in cadrul companiilor lor sunt luate masuri disciplinare, atunci cand sunt identificate comportamente care nu demonstreaza integritate. Comparativ cu anul 2022, aceste cifre arata o crestere in adoptarea de masuri de instruire si disciplina, de la 43% si respectiv 40%.
- Angajatii inca sunt reticenti la a folosi canale de raportare a neregulilor, principalul motiv invocat fiind cel al loialitatii fata de colegi
Doar 21% dintre respondenti au folosit in ultimii doi ani un canal de raportare a neregulilor, comparativ cu 36% in anul 2022, desi la nivel national s-a imbunatatit protectia acordata persoanelor care raporteaza nereguli, prin adoptarea Legii nr. 361/2022 (Legea privind protectia avertizorilor in interes public). Mai mult, 39% dintre respondenti au mentionat ca a devenit mai usor pentru angajati sa semnaleze nereguli la ei in organizatie.
Intrebati de ce nu au raportat neregulile observate, 35% dintre respondentii la studiu au mentionat ca motivul principal ar fi loialitatea fata de colegi, o schimbare semnificativa de paradigma comparativ cu anul 2022, cand 53% dintre respondenti ofereau ca motiv temerea ca neregulile semnalate de ei nu vor fi luate in considerare.
- Desi perceptia fata de integritatea managementului s-a imbunatatit, toleranta fata de comportamentele neetice ale colegilor ridica semne de intrebare
90% dintre respondenti au exprimat increderea ca angajatii din organizatiile lor respecta legile relevante, codurile de conduita si reglementarile din industria lor, un procent egal cu media globala. Dar, comparativ cu anul 2022 (95%), procentul actual de 90% indica o usoara scadere a nivelului de incredere in comportamentul etic al angajatilor. Mai mult, 29% din respondentii din Romania au declarat ca, pentru a-si imbunatati cariera, s-ar angaja in cel putin un comportament neetic, un procent in crestere comparativ cu anul 2022, cand doar 23% declarau acest lucru.
Aceste rezultate ar putea indica nevoia de eforturi suplimentare pentru a imbunatati in continuare cultura organizationala si pentru a mentine accentul pe etica si integritate.
- Reglementarile in domeniul ESG reprezinta noi provocari de integritate
Referitor la provocarile legate de respectarea reglementarilor ESG, 32% dintre respondentii din Romania vad respectarea noilor reglementari ESG si a datelor inconsecvente sau inexacte folosite pentru a masura progresul fata de obiectivele de performanta si pentru raportarea ESG in dosarele si declaratiile publice, ca fiind o provocare majora, putin sub media globala de 37%.
Conform raspunsurilor a 32% dintre respondenti, prioritatea organizatiilor din Romania in demersul de a deveni conforme cu cerintele de raportare ESG este angajarea de consultanti externi pentru consiliere juridica.
Aceste date subliniaza ca, desi exista un nivel ridicat de incredere in comportamentul etic al angajatilor si al tertilor in Romania, persista provocari si sunt vizate domenii de imbunatatire, in special in ceea ce priveste toleranta fata de comportamentul neetic al colegilor si implementarea initiativelor ESG.
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 49,4 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2023. Reteaua noastra este integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajuta sa le oferim clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY furnizeaza, cu ajutorul celor peste 1.000 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year.
Despre studiu
In intervalul octombrie 2023 - ianuarie 2024, cercetatorii din cadrul agentiei globale de cercetare de piata Ipsos au derulat 5.464 de interviuri pe esantioane online in limba locala, la care au participat membri ai consiliilor de administratie, membri ai conducerilor superioare, manageri si angajati dintr-un esantion format din mari organizatii si institutii publice din 53 de tari si teritorii din toata lumea. Toate datele sunt neponderate.
