Romania se confrunta de ani de zile cu absenta unui cadru coerent de planificare nationala, un instrument central care sa coordoneze politicile publice pe termen mediu si lung si care sa ofere directii clare de dezvoltare. Un astfel de cadru strategic ar permite nu doar anticiparea provocarilor viitoare si optimizarea alocarii resurselor, ci si crearea unui mediu propice atragerii investitiilor pe termen lung. Cu toate acestea, instabilitatea politica, ciclurile electorale si lipsa unei culturi de planificare strategica au impiedicat pana acum realizarea unui consens national si coordonarea eficienta a eforturilor de dezvoltare, mentinand Romania intr-o stare de stagnare la acest capitol esential.
O strategie de tara integrata are potentialul de a genera beneficii profunde in toate zonele societatii. Din punct de vedere economic, aceasta faciliteaza atragerea investitiilor, optimizeaza alocarea resurselor si mareste competitivitatea pe plan international, transformand potentialul de crestere intr-o realitate durabila. La nivel social, o strategie bine articulata contribuie la reducerea inegalitatilor regionale si la cresterea coeziunii sociale, implicarea cetatenilor in procesul decizional conferind si un sentiment de apartenenta si responsabilitate. Din punct de vedere politic, adoptarea unei strategii intareste legitimitatea autoritatilor si confera stabilitate, permitand formularea deciziilor pe baza unor obiective comune, in detrimentul intereselor politice pe termen scurt. Astfel, alinierea acestor trei dimensiuni creeaza un cerc virtuos: stabilitatea politica stimuleaza investitiile, iar progresul economic se traduce in bunastare sociala, ceea ce, la randul sau, consolideaza increderea in institutiile statului.
Modele de succes din Uniunea Europeana ofera exemple clare ale beneficiilor unei strategii nationale coerente, care au eliminat inertia si au mobilizat sistemele interne in jurul unor directii clare. Finlanda, de exemplu, a introdus conceptul de „specializare inteligenta” (Smart Specialisation), o abordare care a permis alinierea politicilor intre sectorul public, mediul academic si cel privat, transformand potentialul de inovare intr-un motor de crestere economica si atragand investitii semnificative. Germania, prin „Digital Strategy 2025”, si-a modernizat infrastructura digitala, creand un cadru stabil care a sporit increderea investitorilor si a facilitat adaptarea rapida la noile tehnologii. Olanda a transformat, de asemenea, provocarile legate de mediu in oportunitati de dezvoltare, adoptand o strategie nationala axata pe tranzitia energetica si dezvoltarea durabila, aliniind obiectivele interne cu cele europene si asigurand o utilizare eficienta a fondurilor externe. Aceste exemple arata cum eliminarea inertiei prin strategii bine definite este cheia pentru transformarea potentialului national in progres tangibil.
Pe langa stabilirea prioritatilor, o strategie nationala trebuie sa clarifice si domeniile in care Romania NU isi va concentra timpul si resursele. Doar ca exemplu, date recente indica faptul ca Romania detine avantaje competitive semnificative in sectorul IT si digital, in industria auto, sau in tehnologiile verzi, avand in vedere resursele naturale disponibile si necesitatea tranzitiei energetice. Mai mult, sectoare precum agricultura de precizie si biotehnologia prezinta un potential remarcabil de crestere, datorita conditiilor agro-climatice favorabile si capacitatii de inovare. In contrast, anumite industrii traditionale nu mai reusesc sa ofere randamente competitive pe plan international. De exemplu, sectorul siderurgic se confrunta cu tehnologii invechite si costuri ridicate de productie, industria textila se afla sub presiunea concurentei din partea pietelor cu costuri de munca mai scazute, iar sectorul energetic bazat pe carbune este in declin din cauza reglementarilor stricte privind emisiile si a costurilor ridicate de intretinere. Ca exercitiu de gandire strategica, este util de dezbatut daca aceste domenii ar trebui sau nu de-prioritizate in favoarea sectoarelor cu potential ridicat de crestere, care pot transforma avantajele competitive ale Romaniei in motoare de inovare si dezvoltare economica.
Un alt sector strategic care merita o atentie deosebita este si cel al inteligentei artificiale (AI). In prezent, este binecunoscut decalajul semnificativ intre Uniunea Europeana si marile puteri globale, precum Statele Unite si China, in ceea ce priveste dezvoltarea si aplicarea tehnologiilor AI. Aceste natiuni investesc masiv in cercetare si dezvoltare, construind ecosisteme industriale dinamice si atragand resurse umane inalt calificate, ceea ce le confera un avantaj competitiv clar, permitand integrarea rapida a solutiilor AI in industrii strategice. Pentru Romania, dezvoltarea AI poate reprezenta un sector strategic deosebit de important, care, daca este sustinut prin investitii consistente, politici de sprijin pentru cercetare si dezvoltare si colaborare stransa intre guvern, mediul academic si sectorul privat, ar putea transforma Romania intr-un hub regional de inovare in tehnologiile digitale.
O strategie nationala bine definita nu este doar un instrument de coordonare a politicilor publice, ci si un mijloc prin care o tara isi poate contura propriul traseu de dezvoltare, in loc sa ramana captiva intr-un joc pur reactiv, dictat de factori externi. Fara o viziune clara si coerenta, Romania risca sa fie mereu intr-o pozitie de adaptare la evenimente si decizii dictate sau influentate de altii, fie ca este vorba de dinamica pietelor internationale sau de schimbarile geopolitice. In absenta unei directii strategice asumate, deciziile sunt adesea luate sub presiunea crizelor momentului, ceea ce limiteaza posibilitatile de actiune si reduce capacitatea tarii de a-si valorifica propriile avantaje competitive. In schimb, o strategie bine fundamentata permite anticiparea tendintelor economice si sociale, definirea unor obiective clare si luarea deciziilor intr-un mod proactiv, pozitionand Romania ca un actor influent, capabil sa isi maximizeze interesele in plan regional si global.
In concluzie, absenta unei strategii de tara este astazi un subiect sensibil pentru Romania, pentru ca impacteaza in mod direct sau indirect dezvoltarea economica, sociala si politica a tarii. O vedem zilele acestea din statutul de spectator pe care il avem in mijlocul unor transformari geopolitice, economice si tehnologice fara precedent in ultimele decenii. Este imperativ ca Romania sa actioneze, incepand prin a-si clarifica prioritatile, urmat de adoptarea unor directii coerente si curajoase. Doar astfel, transformand inertia ce domina sistemul intr-o strategie ce presupune adaptare si actiune, se poate construi un viitor prosper si durabil pentru intreaga societate romaneasca.
***
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 51,2 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2024. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania inca din anul 1992, EY furnizeaza, prin intermediul celor peste 1.000 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale.
Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informatii, vizitati: www.ey.com
