loader
Stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare in industria auto din Romania, o abordare fiscala

Stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare in industria auto din Romania, o abordare fiscala

Material de opinie de Gabriel Patru, Manager, Paul Evi, Manager, si Alex Rotariu, Senior Consultant, Taxe Directe, Deloitte Romania

Activitatile de cercetare-dezvoltare au reintrat, in ultimii ani, in sfera de interes a companiilor ce activeaza in industria auto din Romania, in special sub impulsul politicii derulate la nivel european, de stimulare a retehnologizarii, a reducerii emisiilor poluante si, tot mai accentuat, de electrificare a intregului sector. Vorbim insa si despre beneficii concrete atat la nivelul companiilor – valoarea adaugata a produselor si mentinerea statutului de jucatori competitivi in piata -, cat si la nivelul angajatilor, reflectate in salarii mai mari si stimularea cercetatorilor sa se implice in astfel de activitati in Romania.

Industria auto este unul din cele mai importante sectoare pentru economia romaneasca, avand o contributie semnificativa la produsul intern brut. Mai mult, numeroase companii din Romania desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare in domeniul auto, fie ca vorbim despre producatorii de autovehicule, fie de producatorii de elemente componente necesare acestora sau inginerii de software si electronica.

Din perspectiva fiscala, in prezent, legislatia romaneasca prevede o serie de facilitati pentru companiile care investesc in proiecte de cercetare-dezvoltare, facilitati a caror aplicare este observata tot mai des in piata. Mai exact, vorbim despre un beneficiu fiscal de 8% din valoarea cheltuielilor aferente, precum si de scutirea de la plata impozitului pe venit, de 10%, pentru angajatii implicati in astfel de activitati. Asadar, facilitatile fiscale disponibile au in vedere stimularea activitatilor de acest gen la nivelul companiilor, precum si pentru stimularea fortei de munca necesare in acest scop.

Schimbari recente pentru simplificarea accesarii facilitatilor fiscale

Avand in vedere tendintele pietei, domeniul de cercetare-dezvoltare a devenit o tema importanta de discutie pentru autoritatile publice. Recent, Ministrul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii, Sebastian Burduja, declara, in cadrul unui eveniment Deloitte, ca aportul mediului privat in domeniul cercetarii este mai mare decat cel al fondurilor publice, astfel ca are in vedere anumite masuri care sa stimuleze suplimentar cresterea investitiilor private in activitatea de cercetare-dezvoltare.

In acest sens, au fost deja aduse modificari importante cadrului de aplicare a facilitatilor fiscale privind proiectele de cercetare-dezvoltare, noile reguli fiind aplicabile de la 1 ianuarie 2023. Acestea vin sa inlature mai multe neclaritati care, pana acum, au limitat accesarea facilitatilor fiscale pentru cercetare-dezvoltare, si sa simplifice procedura de aplicare.

Este vorba, in primul rand, despre clarificari care privesc definirea proiectelor eligibile (prin introducerea scopului si a obiectivelor unui proiect), dar si conditiile in care este necesara expertizarea acestor activitati. Marii contribuabili sunt obligati, potrivit noilor prevederi, sa apeleze la expertiza externa in vederea evaluarii eligibilitatii proiectelor si a activitatilor pentru a beneficia de stimulentele fiscale amintite, dar, pentru celelalte tipuri de contribuabili, expertiza externa va fi optionala, sub rezerva indeplinirii conditiilor de forma si de fond ce pot fi verificate in timpul unei inspectii fiscale, ulterior aplicarii acestor facilitati.

Urmare a acestor clarificari si simplificari, este de asteptat ca jucatorii din industria auto ce desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare sa se indrepte cu mai multa incredere catre aplicarea facilitatilor fiscale specifice.

Nu in ultimul rand, pare ca urmatorii cinci ani vor aduce si o multitudine de optiuni de finantare in sfera cercetarii-dezvoltarii-inovarii, cu aplicabilitate inerenta si in sectorul auto, si care vor putea fi cumulate cu facilitatile fiscale specifice activitatii de cercetare. Ghidurile de implementare pentru aceste scheme de finantare sunt asteptate in urmatoarele luni. Insa deja se poate observa o crestere a accentului pus pe colaborarea intre mediul privat si mediul academic, precum si pe cea intre intreprinderile mari, ca detinatori de expertiza (know-how) in domeniu, si intreprinderile mici si mijlocii, in calitate de beneficiare/destinatare ale acestui know-how si ale finantarilor disponibile, in cea mai mare parte. Intreprinderile mari, cel mai probabil, nu vor beneficia in mod direct de finantare pentru proiecte de cercetare-dezvoltare, astfel ca cea mai buna varianta de finantare directa in acest caz va ramane cea a schemelor de ajutor de stat derulate de Ministerul de Finante, care permit o flexibilitate mult mai mare in abordare si sunt, de regula, aplicabile si sectorului de cercetare-dezvoltare.

In concluzie, exista perspective promitatoare privind activitatile de cercetare-dezvoltare, atat din punctul de vedere al finantarilor, cat si din cel al accesarii facilitatilor fiscale disponibile, inclusiv pentru jucatorii din industria auto.

Autori

foto
DELOITTE CONSULTANTA SRL