loader
Salariul echitabil, o prioritate in dezvoltarea unui business sustenabil conform noilor reglementari internationale si a interesului crescut fata de componenta Social din ESG

Salariul echitabil, o prioritate in dezvoltarea unui business sustenabil conform noilor reglementari internationale si a interesului crescut fata de componenta Social din ESG

Oana Munteanu, Director PwC Romania, Sonia Balanescu, Avocat Senior D&B David si Baias si Florina Ilie, Manager PwC Romania

Cel mai recent raport PwC Global Living Wage Survey indica in acest moment ca doar un sfert dintre companiile de la nivel global isi platesc in prezent angajatii cu un salariu care sa permita un trai decent, insa peste 50% dintre firmele care nu ofera inca salarii echitabile afirma ca vor sa atinga acest obiectiv in urmatorii maxim cinci ani.

Implementarea unui nivel salarial echitabil devine o prioritate pentru un numar tot mai mare de companii, aceasta masura fiind strans legata si de multitudinea de reglementari si recomandari din partea Uniunii Europene (UE) si a Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), prin care se urmareste obtinerea unei salarizari care sa asigure un trai decent pentru o populatie cat mai mare. 

Desi la nivel national nu exista o definitie oficiala a salariului echitabil, o definitie a notiunii de salariu adecvat a fost consacrata recent la nivel European, prin Anexa nr. 2 la Regulamentul delegat al Comisiei Europene din 31 iulie 2023 – act prin care s-au adoptat Standardele Europene de Raportare de Sustenabilitate (ESRS). In mod specific, salariul adecvat reprezinta un salariu care indeplineste nevoile angajatului si ale familiei sale, tinand seama de conditiile economice si sociale nationale. Totodata, luand in considerare si standardele ILO (International Labour Organization), acesta poate reflecta un nivel al remunerarii care ii permite unui angajat si familiei sale sa isi acopere nevoile de baza, sa plateasca taxele pe care le datoreaza si sa poata economisi pentru a avea rezerve in cazul unor situatii de urgenta. Salariul echitabil depaseste nivelul salariului minim stabilit prin lege in multe tari, acolo unde el exista, cercetarea PwC indicand ca acest lucru este valabil in cazul a 82% dintre statele pentru care au fost incluse informatii in raport.

Cele mai mari provocari percepute de companii in acest moment sunt legate de costurile asociate sustinerii unor eventuale mariri de venituri si cele aplicate pentru mentinerea diferentierilor intre functii, valabile in cazul a 58% dintre respondenti. In plus, nevoia de informatii structurate, mai ales cand este vorba despre organizatii cu prezenta in mai multe teritorii, a fost mentionata de 34% dintre respondenti.

In vederea revizuirii sistemului de remunerare sunt luate in calcul atat sustenabilitatea afacerii, cat si asigurarea unui plafon al veniturilor care sa-i motiveze pe angajati si sa le permita un nivel de trai bun. Greutatile resimtite in urma cresterii inflatiei la un nivel record, si implicit a costului vietii, si a volatilitatii economice din ultimii ani sunt factori care vor contribui semnificativ la aceasta schimbare la nivel global.

Tinte globale si reglementari UE care vor influenta nivelul de salarizare in companii

Exista deja demersuri pe plan mondial care privesc crearea unui nivel echitabil al salarizarii. United Nations Global Compact (UNGC) - o initiativa globala a ONU - a lansat in iulie 2023 campania Forward Faster, care stabileste doua tinte pe care companiile le au de indeplinit pentru a ajunge la o salarizare echitabila. Prima tinta este ca pana in 2030 toti angajatii sa primeasca un salariu care sa permita un trai decent, iar al doilea obiectiv este stabilirea unui plan de actiune comun, cu repere masurabile si bine delimitate in timp, care sa implice partenerii din lantul de aprovizionare si care, la randul lor, sa se asigure ca aceasta masura este pusa in practica.

Aceste tinte sunt sustinute de organizatia Business for Inclusive Growth (B4IG) - un parteneriat intre OCDE si marile corporatii din intreaga lume.

O alta initiativa, care afecteaza companiile din tarile membre UE, este Directiva privind raportarea in materie de sustenabilitate a companiilor (Directiva) / Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD). Statele membre UE au obligatia de a transpune in legislatia nationala aceasta Directiva pana la data de 6 iulie 2024. O parte dintre statele membre UE au transpus deja aceasta directiva, Romania numarandu-se printre acestea. Ordinul nr. 85/2024 pentru reglementarea aspectelor referitoare la raportarea privind durabilitatea emis de Ministerul Finantelor (Ordinul) este actul legislativ national ce transpune dispozitiile Directivei. Potrivit acestui Ordin entitatile de interes public si societatile listate la bursa sau cu capital de stat, care indeplinesc anumite conditii, au obligatia de a intocmi raportul de sustenabilitate pentru anul financiar 2024, cu obligatia de depunere in anul 2025. Ordinul stabileste si alte categorii de entitati ce vor fi obligate sa intocmeasca raportul de sustenabilitate, insa pentru anii financiari 2025, 2026 si 2028, in functie de tipul societatii obligate spre raportare.

Companiile supuse raportarii vor fi obligate sa raporteze, printre altele, aspecte legate de forta de munca proprie, cum ar fi salarizarea echitabila sau adecvata, in acest sens fiind necesara, printre altele, furnizarea de informatii privind procentul de angajati care nu primesc un salariu care sa le asigure un trai decent si categoriile din forta de munca din care acestia fac parte. Cu toate acestea, potrivit standardelor ESRS, companiile sau grupurile care nu depasesc la data bilantului numarul mediu de 750 de angajati in cursul exercitiului financiar pot omite informatiile specificate in cerintele de prezentare de informatii din ESRS privind forta de munca proprie in primul an de elaborare a declaratiei privind durabilitatea (desi este prevazuta aceasta exceptie, in ipoteza in care aspectele legate de durabilitate au fost evaluate ca semnificative, anumite informatii vor trebui totusi furnizate).

In cazul in care companiile nu au deja mecanisme pentru a colecta, analiza si raporta datele privind salarizarea echitabila, nivelurile de salarizare, si diferentele interne salariale (ex. la nivel de gen, femei vs. barbati), ar putea intampina dificultati in a indeplini cerintele autoritatilor de reglementare, dar si ale investitorilor, care sunt tot mai interesati de aceste aspecte.

Pentru raportul PwC Global Living Wage Survey au fost intervievati 205 participanti din 43 de teritorii globale - clienti ai PwC si WageIndicator - pentru a afla pozitia lor privind plata unui salariu echitabil si provocarile cu care se confrunta pe drumul catre gasirea unei solutii la scara globala.

Autori

foto
PRICEWATERHOUSECOOPERS SERVICII SRL
foto
D&B DAVID SI BAIAS SCA