loader
Relatiile comerciale Romania-Turcia, puse in pericol de o prevedere nou introdusa in Codul Fiscal

Relatiile comerciale Romania-Turcia, puse in pericol de o prevedere nou introdusa in Codul Fiscal

Material de opinie de Andreea Geacu, Senior Manager, Taxe Directe, Deloitte Romania

Companiile care activeaza pe piata din Romania si sunt implicate in relatii comerciale cu parteneri din Turcia intampina probleme serioase la acest inceput de an. O regula nou introdusa in Codul Fiscal, prin Legea 296/2020, prevede ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2021, cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzactii cu persoane juridice situate in jurisdictii necooperante in scop fiscal, conform definitiei si listei Uniunii Europene, sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Surpriza consta in faptul ca, printre aceste jurisdictii, se afla si Turcia.

Consiliul UE a adoptat lista cu jurisdictiile necooperante, pentru prima data, in data de 5 decembrie 2017 si, de atunci, a efectuat mai multe modificari (teritorii au fost adaugate sau eliminate din anexele sale). Documentul cuprinde state din afara UE, care, in viziunea institutiilor europene, practica un regim fiscal avantajos si, astfel, incurajeaza companiile din statele membre sa isi erodeze baza impozabila.

Lista este formata din doua anexe si se actualizeaza de doua ori pe an, urmatoarea revizuire fiind planificata pentru februarie 2021. Anexa I cuprinde lista statelor necooperante in scopuri fiscale, iar Anexa II include state care si-au asumat actiuni de remediere a deficientelor identificate in procesul de monitorizare, astfel ca nu sunt considerate complet necooperante. Din Anexa II a listei, un stat poate sa fie eliminat sau, dimpotriva, poate sa fie mutat in Anexa I, daca nu isi respecta obligatiile asumate pana la data stabilita.

In cele doua anexe ale listei figureaza, in general, paradisuri fiscale recunoscute (de exemplu, Panama, Fiji, Seychelles), astfel ca includerea Turciei in Anexa II constituie o mare surpriza pentru contribuabili.

Care este originea noii reglementari?

Cel mai probabil, Romania a introdus restrictia in Codul Fiscal ca urmare a unui raport emis de Consiliul European la sfarsitul anului 2019, prin care recomanda statelor membre sa aplice masuri defensive in domeniul fiscal incepand cu 1 ianuarie 2021. Aceste masuri defensive isi propun sa incurajeze jurisdictiile aflate pe lista UE sa devina conforme cu regulile si criteriile UE privind o buna guvernanta fiscala (transparenta fiscala, sisteme care sa asigure o taxare echitabila, schimb de informatii si altele).

Insa recomandarea se refera la jurisdictiile necooperante din Lista UE, respectiv cele incluse in Anexa I, nu si cele din Anexa II, precum Turcia.

Mai mult, recomandarile Consiliului privind masura defensiva de neacordare a deductibilitatii costurilor aferente tranzactiilor cu aceste jurisdictii necooperante vizeaza doar anumite cheltuieli, cum ar fi, spre exemplu, plati de dobanzi, redevente, drepturi de proprietate intelectuala sau servicii, si nu includ tranzactii precum achizitiile de bunuri (asa cum a fost transpusa aceasta regula in legislatia interna).

Noua regula fiscala are un impact semnificativ

Intrucat autoritatile romane au preluat in Codul Fiscal noua prevedere fara a diferentia cheltuielile cu achizitia de bunuri (spre exemplu, stocuri sau echipamente) si de cele cu servicii, dobanzi, redevente sau alte elemente similare (intangibile), toate tranzactiile cu Turcia care genereaza cheltuieli in contabilitate intra sub incidenta sa.

Drept urmare, incepand cu 1 ianuarie 2021, toate costurile companiilor inregistrate in legatura cu parteneri din Turcia vor fi nedeductibile din punctul de vedere al impozitului pe profit. Asadar, impozitul pe profit rezultat din aceasta reclasificare va reprezenta un cost suplimentar, care ar putea fi regasit inclusiv in valoarea bunurilor sau serviciilor furnizate ulterior pe piata din Romania.

Impactul este semnificativ, avand in vedere valoarea schimburilor comerciale dintre Romania si Turcia. Doar in anul 2019, Romania a importat bunuri din Turcia in valoare de aproape 3,9 miliarde de euro, ceea ce reprezinta aproximativ 16% din totalul importurilor efectuate din tari non-UE.

Ce variante exista pentru remedierea situatiei?

Cu siguranta, aceasta restrictie fiscala va afecta major relatiile economice si schimburile comerciale dintre Romania si Turcia, astfel ca ea ar trebui eliminata sau modificata cat mai rapid. In acest sens, exista mai multe variante, de la renuntarea integrala la textul de lege, la nuantarea acestuia pentru cazuri specifice.

Este foarte important de mentionat, totusi, ca cea mai evidenta modificare, aceea de scoatere a Anexei II de sub incidenta noii reglementari, ar putea fi doar o solutie temporara in cazul Turciei, intrucat exista posibilitatea ca, in viitor, acest stat sa nu fie eliminat complet de pe Lista UE privind tarile necooperante, ci, dimpotriva, sa ajunga in Anexa I. In acest caz, Romania va fi pusa in dificultate, avand de ales intre a pastra linia de actiune a UE sau a-si proteja schimburile comerciale cu Turcia, al caror volum este mai mare decat in cazul unor tari europene (dupa valoarea importurilor din Turcia in anul 2019, Romania se afla pe locul 7 in UE, dupa tari precum Germania, Italia, Franta sau Spania).

Autori

foto
DELOITTE CONSULTANTA SRL