Prin urmare, activele de refugiu traditionale precum titlurile de stat americane, aurul si yenul japonez au inceput anul in forta, asigurand randamente de pana la 11% in 2016.
Romanii care doresc sa beneficieze de randamente pozitive sau sa isi protejeze portofoliile de o scadere importanta a burselor de actiuni au acces cu dificultate la aceste active in mod direct. Totusi, pot investi in fonduri de investitii listate la bursa care detin astfel de active (ETFs – Exchange Traded Funds), devenind in mod indirect proprietari ai unei proportii din respectivele detineri.
Pentru metalul pretios, o varianta de plasament este SPRD Gold Trust (GLD), un fond de investitii listat la bursa cu acoperire fizica in aur (+11% in 2016). In cazul titlurilor de imprumut americane, o ruta este 20+ Year Treasury Bond ETF (TLT), care s-a apreciat cu aproape 7% de la inceputul anului, iar pentru cei interesati de yenul japonez exista CurrencyShares Japanese Yen Trust (FXY, +2.7% in acest an).
De remarcat ca si obligatiunile de stat germane sau nipone au afisat randamente pozitive semnificative pe seama masurilor stimulative promise sau introduse de bancile centrale din cele doua economii. Astfel, 3x German Bund ETN (BUNT) a castigat 16% in debutul anului, iar DB 3x Japanese Government Bond Futures ETN (JGBT) a urcat cu 7%. Aceste doua ETF-uri sunt, insa, potrivite unor investitori cu un profil mai ridicat de risc, data fiind lichiditatea mai scazuta.
O alternativa de a profita sau de a obtine protectie impotriva scaderilor de pe bursele de actiuni o reprezinta achizitionarea de ETF-uri inverse, care ofera randamente inverse fata de evolutiile activelor in baza carora sunt construite. Un astfel de ETF invers pe bursa americana este Short S&P500 (SH, +8% in 2016), in timp ce pentru bursele europene investitorii pot alege UltraShort MSCi Europe ETF (EPV, +22% in acest an).
China, marea necunoscuta in 2016
Ingrijorarile tot mai mari in privinta Chinei sunt absolut justificate. In perioada cuprinsa intre 2005 si 2015, activele totale in sistemul bancar chinez au crescut de la 5 trilioane USD la aproape 35 trilioane USD, din care creditele reprezinta foarte probabil 60-70%. Economic vorbind, aceasta a fost o decada sclipitoare pentru China, cu rate de crestere economica formate din doua cifre, sustinute de creditare. Sectorul industrial si gradul de urbanizare au avut dezvoltari exponentiale. Pe de alta parte, piata imobiliara si bursa locala de actiuni au cunoscut unele dintre cele mai teribile excese speculative din istorie.
Prin urmare, in prezent, economia chineza aluneca, iar filierele acestui fenomen sunt in buna parte structurale, dificil de intors sau chiar intrerupt. Excesele speculative s-au dezintegrat abrupt. Chinezii au credite neperformante in valoare de aproape 2 trilioane USD, adica 20% din PIB-ul tarii, conform unor estimari private conservatoare. Iesirile de capital din China, un sistem teoretic inca inchis, au fost anul trecut de aproape 1 trilion USD.
Lichiditatea devine insuficienta, iar costul acesteia este inca prea mare, dobanzile reale, ajustate cu deflatia la nivelul producatorilor, situandu-se la aproape 10%. Iar Beijingul isi propune acum prea multe obiective in paralel: tranzitia economiei de la un model bazat pe exporturi si industrie la unul axat pe consum intern si servicii, liberalizarea practicilor economice, internationalizarea pietelor de capital, stoparea coruptiei.
Intrebarea esentiala este daca autoritatile de la Beijing vor fi capabile sa implementeze solutii creative si radicale, in conditiile in care au demonstrat pana acum doar improvizatii si incoerenta, iar celelalte economii si pietele financiare din intreaga lume nu vor ramane imune la deciziile Chinei.
In aceste conditii, asistenta unui broker specializat, cuplat permanent la miscarile pietelor si deciziile autoritatilor globale, va fi critica, iar alocarea unei parti a capitalului intr-un fond de investitii cu o agenda global macro flexibila este o optiune care nu trebuie ignorata.
