Regulile care guverneaza mediul de afaceri din intreaga lume sunt tot mai complexe si, chiar daca multe dintre ele au drept obiectiv final simplificarea relatiilor dintre entitatile implicate, imbunatatirea performantelor financiare, conditii mai bune de munca pentru angajati si, in final, cresterea nivelului de trai pentru intreaga populatie, implementarea lor este deseori provocatoare. In Romania, la aceasta complexitate se adauga schimbarile frecvente ale reglementarilor cu impact in economie, in special cele care vizeaza impozitarea. Din aceste considerente, companiile care activeaza pe piata locala trebuie sa acorde o atentie sporita schimbarilor din domeniul in care activeaza, sa atraga, sa perfectioneze si sa retina angajati specializati, cu ajutorul carora sa le poata implementa cu succes si timp util.
Conform unui studiu publicat de Banca Mondiala la finalul anului trecut – Diagnosticul sectorului privat: Romania -, educatia inadecvata a fortei de munca reprezinta principala constrangere din mediul de afaceri, mentionata de societatile analizate. Factorii care au contribuit la aceasta situatie sunt, potrivit studiului, deficientele sistemului educational, atitudinile nefavorabile fata de invatarea pe tot parcursul vietii, precum si politicile ineficiente de formare profesionala si alte politici care vizeaza piata muncii, la care se adauga exodul creierelor. Romania are cel mai mic scor din UE in ceea ce priveste indicele capitalului uman si cea mai scazuta rata de participare la invatarea pe tot parcursul vietii. Totodata, reprezentatii Bancii Mondiale atrag atentia si asupra nivelului scazut de educatie financiara, inclusiv in randul angajatilor societatilor din mediul privat.
Raportul contine si o serie de recomandari pentru remedierea acestor deficiente, care vizeaza asigurarea accesului tuturor cetatenilor la o educatie de calitate, consolidarea formarii de competente pe tot parcursul vietii si imbunatatirea formarii la locul de munca.
A doua mare constrangere a mediului de afaceri este legata de lipsa de predictibilitate, caz in care institutia internationala recomanda atenuarea impactului instabilitatii politice si asigurarea sustenabilitatii fiscale. De altfel, societatile analizate in cadrul raportului sustin ca aloca tot mai multe resurse umane in procesul de implementare a reglementarilor fiscale.
Viteza de reactie, esentiala pentru implementarea cu succes a noilor reglementari
Instabilitatea legislativa si lipsa de predictibilitate in domeniul fiscal ocupa, de multi ani, un loc important pe lista preocuparilor companiilor din Romania, iar anul 2024 nu face exceptie, avand in vedere numarul mare de reglementari care au intrat in vigoare la finalul lui 2023 sau de la 1 ianuarie anul acesta. Este vorba de noul sistem de taxare a marilor companii, de regimul microintreprinderilor, cote de TVA diferite aplicabile anumitor categorii de produse sau tranzactii, sisteme complexe de raportare, reguli noi de taxare a unor venituri etc. La toate acestea se adauga si directivele europene care se transpun si in legislatia romaneasca (de exemplu, cea referitoare la impozitul minim pe profit la nivel global, aplicabil companiilor multinationale), dar si reglementari specifice din alte domenii, cum ar fi industria financiara, energie, protectia mediului etc.
Aceste schimbari trebuie reflectate in sistemele financiar-contabile ale entitatilor economice, deseori in timp record, in cazul celor adoptate in regim de urgenta si cu aplicabilitate imediata, pentru ca activitatea companiei sa continue la parametri normali.
Pentru a implementa cu succes si la timp toate aceste schimbari (astfel incat sa nu riste sanctiuni din partea autoritatilor sau sincope in relatiile cu partenerii de afaceri), companiile trebuie sa aloce resurse importante in acest scop, in special umane, pentru care sa asigure un proces de pregatire continua, avand in vedere ritmul lent de adaptare a sistemului educational la necesitatile din piata muncii si viteza cu care se schimba regulile in economie.
Dincolo de aceste aspecte organizatorice, preocuparea pentru perfectionarea continua a angajatilor are si alte beneficii pentru companii, printre care se numara un grad de retentie mai ridicat si o implicare mai mare in activitatile zilnice, dar mai ales in proiectele de perspectiva ale afacerii. Astfel, scade fluctuatia de personal si creste eficienta companiei.
