Ordonanta de Urgenta a Guvernului numarul 130, emisa la finele anului trecut, prevedea, alaturi de multe altele, si reducerea la 5% a cotei de TVA pentru livrarea energiei termice in sezonul rece, incepand chiar cu 1 ianuarie 2022. Masura era destinata protejarii anumitor categorii de consumatori - populatie, spitale publice si private, organizatii non-guvernamentale, lacase de cult si furnizori de servicii sociale. Daca vestea a fost binevenita pentru consumatorii protejati, furnizorilor in schimb le-a generat o problema serioasa, intrucat prevederea nu clarifica momentul sau chiar modul in care furnizorii pot aplica cota redusa, punand sub semnul intrebarii implementarea masurii de protectie.
Ideea sustinerii consumatorilor prin scaderea cotei de TVA pentru energia termica destinata populatiei nu este una noua, masura fiind initial introdusa inca din vara lui 2021, cu aplicabilitate din ianuarie 2022. Fata de versiunea din vara a reglementarii (care, de altfel, a fost abrogata inainte de a produce efecte), ultimele dispozitii extind categoriile de beneficiari. Pe langa populatie, Ordonanta introduce si mai multe categorii cu functii sociale vulnerabile, cum ar fi spitale, ONG-uri si furnizori de servicii sociale.
Cand ar putea fi aplicata cota de 5%? Ordonanta limiteaza aplicabilitatea cotei reduse la sezonul rece, mai precis vizeaza perioada 1 noiembrie – 31 martie a anului urmator. Prin urmare, in sezonul rece actual, 2021 – 2022, consumatorii nu vor putea beneficia decat partial de reducerea TVA, intrucat cota de 5% este aplicabila livrarilor de energie termica efectuate incepand cu data de 1 ianuarie 2022.
Astfel, la o prima vedere, s-ar parea ca intentia legiuitorului a fost de a folosi cota redusa de 5% TVA pentru energia termica consumata dupa data de 1 ianuarie 2022. In schimb, conform regulilor ce guverneaza TVA, nu ar trebui sa ne uitam la data consumului efectiv, ci la data prevazuta in contract pentru plata sau data emiterii unei facturi. Cu alte cuvinte, conform regimului de aplicarea a TVA, factura primita in ianuarie 2022 va fi redusa, chiar daca ea vizeaza un consum efectiv inregistrat in decembrie 2021.
Si, daca privim in perspectiva, decalajul dintre consumul efectiv si plata/ facturare se va pastra si pentru sezoanele reci urmatoare. Astfel, la cum arata regulile curente de TVA si in lipsa unor clarificari specifice in zona livrarilor de energie termica, consumul din luna octombrie s-ar putea factura in noiembrie cu 5% TVA, dar consumul din martie s-ar putea factura in aprilie la cota standard de 19%. In aceste conditii, furnizorii de energie termica vor avea sarcina de a lucra cu doua cote de TVA si sa se asigure ca le aplica corect, baza fiind regulile de TVA prin raportare la prevederile contractelor de furnizare.
O alta „dilema” cu care se confrunta furnizorii de energie termica este legata de semnificatia termenului de „populatie”. Mai precis, cine este si cum se identifica populatia, plecand de la scopul masurii: ”de a sustine populatia si anumite categorii vulnerabile in contextul situatiei economice actuale”. In lipsa unei definitii exprese a notiunii, precum si a unor reguli de delimitare, va fi dificila aplicarea legii avand in vedere varietatea de cazuri practice existente.
Spre exemplu, daca furnizorul incheie un contract cu o asociatie de proprietari pentru livrarea de energie termica catre locatarii unui bloc in care exista atat proprietari persoane fizice, cat si persoane juridice (altele decat cele vizate de reducerea cotei), apare intrebarea daca furnizorul va putea emite o factura cu 5% TVA catre respectiva asociatie de proprietari. Sau daca va avea, de exemplu, obligatia sa identifice categoriile de beneficiari care reprezinta „populatie” (am putea presupune ca este vorba despre beneficiarii persoane fizice, celelalte categorii fiind excluse). Mai mult, daca ar exista o asemenea obligatie, cum ar putea fi aceasta indeplinita in practica? Care sunt verificarile minime necesare pe care trebuie sa le realizeze furnizorii de energie termica si pana unde ar putea merge? Ar trebui sa implice asociatia de proprietari si sa ii solicite direct informatii privind calitatea proprietarilor (persoane fizice sau persoane juridice)? Sau sa solicite informatii din partea altor autoritati, cum ar fi directiile de impozite si taxe locale sau Registrul Comertului? In lipsa unor precizari exprese, ramane de vazut daca, cat de complexe si cat de probabile ar trebui sa fie aceste „investigatii” suplimentare din partea furnizorilor.
In lipsa unei posibilitatii legale de delimitare, furnizorii ar putea fi tentati, din prudenta si din dorinta de simplitate, sa aplice cota standard de 19%. In acest caz, nu ar mai fi indeplinit insusi scopul reglementarii - usurarea poverii consumatorilor finali si nu ar trebui prin urmare sa fie o optiune practica. Mai mult, aplicarea cotei reduse nu este optionala, deci furnizorii nu pot alege aplicarea cotei standard.
Pe de alta parte, aplicarea cotei reduse de 5% pentru toate livrarile de energie termica ar implica posibilitatea ca de reducerea TVA sa beneficieze si persoanele juridice neeligibile, contrar scopului masurii. Mai mult, o astfel de abordare ar expune furnizorii de energie termica riscului ca autoritatile fiscale sa impuna TVA suplimentara la momentul controlului, poate chiar dupa cativa ani de operare in acest mod (insotita de dobanzi si penalitati).
Aceste aspecte reprezinta doar o parte dintre nelamuririle ce apar la o prima incercare de aplicare a legii. Asteptam cu interes cu totii, dar mai ales consumatorii, eventuale clarificari privind modul de aplicare a legii pentru a ne bucura de costuri reduse cu incalzirea, ”scutite” de expuneri fiscale suplimentare.
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 40 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2021. Reteaua lor este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ii ajuta sa le ofere clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY este liderul de pe piata serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajati din Romania si Republica Moldova furnizeaza servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Au birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year.
