Contributia pe care fondurile europene o aduc economiilor din Europa Centrala si de Est (ECE) nu poate fi supraestimata, esentiala ramane insa preocuparea pentru eficientizarea procesului de absorbtie durabila.
Raspunsuri argumentate pot fi gasite in studiul recent realizat de KPMG, „Fondurile europene in Europa Centrala & de Est, Raport de Progres pentru perioada 2007-2014”. Documentul prezinta modul in care aceste fonduri au fost utilizate in ultima perioada de programare (2007-2013), analizeaza rezultatele si sugereaza modalitati de folosire a acestor informatii pentru a se formula cele mai bune masuri strategice in vederea unei evolutii cat mai eficiente posibil a perioadei 2014-2020.
In ultima perioada de finantare, 11 tari din regiune au accesat aproximativ 176 miliarde EURO, ceea ce se traduce intr-un procent de aproape 15,5% din PIB-ul mediu regional al ECE. Mai mult, la nivel national, fondurile UE au acoperit de la 11% pana la 24% din valorile PIB individuale anuale ale acestora. Aceste contributii substantiale au jucat un rol semnificativ in dezvoltarea economiilor acestor tari si in multe cazuri le-au ajutat sa treaca mai usor prin criza financiara.
In ansamblu, utilizarea fondurilor UE in ECE a fost impresionanta potrivit cifrelor de la sfarsitul anului 2014: pana la acea data, 77% din bugetul total si 72% din granturile contractate fusesera distribuite beneficiarilor.
Serban Toader, Senior Partner la KPMG in Romania, comenteaza: “Din perspectiva ratei de contractare, analiza noastra arata ca regiunea a inregistrat rezultate destul de bune, contractand aproape 100% sau chiar depasind acest procent din bugetele disponibile.” „Platile nu au inregistrat insa intotdeauna aceeasi evolutie”, spune el, mentionand un procent de plata de 52% in Romania si 65% in Slovacia, unde este evident ca sunt necesare imbunatatiri. “Faptul ca tarile reusesc sa contracteze fonduri nu inseamna ca ele pot intotdeauna sa le si cheltuiasca, desi majoritatea au realizat acest obiectiv destul de eficient.” „Estonia (11%) si Lituania (12%)”, adauga el, „au inregistrat cea mai mica diferenta intre ratele contractate si ratele platite in perioada 2007-2014. Cu diferente mult mai mari, Romania, Slovacia si Bulgaria ar putea efectua o analiza comparativa si ar putea profita de lectiile invatate din acest exercitiu pentru perioada cea noua”.
Daniela Nemoianu, Partener Executiv KPMG in Romania si Presedinte AmCham Romania, subliniaza ca finantarea a stimulat in mod real domenii indelung neglijate de sistemele politice anterioare in multe dintre tarile ECE, fondurile fiind folosite pentru modernizarea unor domenii precum infrastructura, utilitati, protectia mediului. Ea explica: “Aceste investitii cu ajutorul finantarilor europene au contribuit la dezvoltarea economica in ansamblu in regiunea noastra.”
„Privind la stadiul absorbtiei fondurilor europene in Romania, desi rata de contractare s-a ridicat la un nivel foarte bun, suntem in continuare in decalaj in privinta platilor, datorita dificultatilor acumulate in primii ani de programare. Masurile adoptate in ultimii doi ani au avut un efect pozitiv semnificativ pentru accelerarea implementarii proiectelor si simplificarea procedurilor, iar lectiile invatate vor contribui la o mai buna planificare a perioadei 2014-2020. Un rol esential il va avea reforma sistemica in domeniul achizitiilor publice, determinata de transpunerea directivelor europene cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2016”, explica Nemoianu.
In ceea ce priveste lectiile invatate din perioada 2007-2013, Florin Banateanu, Director Sector Public si Fonduri Europene KPMG Romania, mentioneaza ca potrivit rezultatelor studiului, in primii ani ai perioadei de contractare anterioare s-a remarcat o intarziere in contractari si in rambursarea fondurilor. El isi aminteste: “Contractarea fondurilor a inceput abia in anul al doilea al perioadei, si au mai trecut inca doi ani dupa aceea pentru a se plati fondurile catre beneficiari in cadrul oricaruia dintre programe. Riscul corectiilor ramane in actualitate, la fel ca si capacitatea administrativa limitata, un remediu putand fi utilizarea intensiva a componentei de asistenta tehnica,” spune Banateanu.
