Institutiile bancare europene ar urma ca in 2022 si 2023 sa puna in practica planurile de restructurare anuntate anul trecut, dupa ce au ramas in alerta si prudente din perspectiva riscului pe durata pandemiei, arata raportul “Retail Banking Monitor” realizat de PwC si strategy&, departamentul de strategie globala din reteaua PwC.
Pandemia a dus la transformarea agendei de retail banking, bancile fiind nevoite sa remodeleze tot ce tine de vanzari, marketing, produse si preturi. De asemenea, acestea au readus in discutie strategiile de reducere a costurilor, care implica inchiderea de sucursale si regandirea serviciilor oferite de unitatile ramase, orientarea catre client si o acoperire digitala cat mai mare.
Astfel, in urmatorii ani este asteptata o rationalizare suplimentara a retelelor de sucursale bancare din Europa cu pana la 40%. Dar, cea mai mare schimbare nu se refera neaparat la numarul de sucursale si densitatea retelei, ci la modul in care bancile comerciale vor reusi sa gaseasca mixul potrivit intre consilierea in sucursala si serviciile digitale, pentru a raspunde cererii si asteptarilor ridicate ale clientilor.
De asemenea, este asteptata si o crestere a comisioanelor (la conturi si carduri) si o concentrare pe dezvoltarea relatiilor existente cu clientii, mai degraba decat pe cheltuielile pentru altele noi. In 2020, doar jumatate dintre bancile intervievate in cadrul raportului au reusit sa-si reduca costurile, dar si acestea cu un nivel in conformitate cu scaderea constanta a veniturilor din ultimii ani. Costurile de operare ale bancilor comerciale europene au scazut cu 2% anul trecut, la 334 de euro per client. Cu toate acestea, trei din patru banci prezinta inca raporturi cost-venit inrautatite pentru 2020. Astfel ca, scaderile de costuri de anul trecut nu sunt suficiente, deoarece institutiile se afla doar la inceputul programelor de transformare, iar in urmatorii 2-3 ani imaginea se va schimba substantial.
Rezultatele financiare din 2020 au fost mai bune decat se estima, dar in urmatoarea perioada sunt asteptate mai multe insolvente
Multi specialisti din piata europeana de retail banking se asteptau ca scaderea veniturilor bancilor sa fie de doua cifre, insa cele mai pesimiste scenarii nu s-au concretizat. Analistii PwC s-au rezumat la estimari ale pierderilor de 9%, insa venitul mediu operational obtinut de bancile comerciale per client a ajuns in 2020 la 527 de euro, in scadere cu doar 4,2% fata de 2019, in timp ce valoarea depozitelor a crescut cu 9% datorita reducerii cheltuielilor consumatorilor.
Continuarea creditarii ipotecare, depozitele in crestere si investitiile au sporit randamentul, dar nu au putut compensa veniturile pierdute din reducerea tranzactiilor internationale si cu carduri de credit, a tranzactiile de schimb valutar si a altor tipuri de finantari pentru consumatori. Iar aceasta situatie pare ca va continua. In plus, pericolul cresterii insolventelor si a ratei somajului planeaza asupra sectorului bancar european. Estimarile arata cresteri exponentiale ale insolventelor incepand cu acest an in randul afacerilor mici si al companiilor care activeaza in industrii puternic afectate de criza sanitara. Spre exemplu in Franta numarul de insolvente ar urma sa creasca cu 80%, in Austria cu 73% si in Belgia cu 61%. Fara interventia guvernelor, insolventele din Europa aproape s-ar fi dublat anul trecut.
Bancile din Romania, preocupari in plus: cerintele fiscale si cresterea ratei creditelor neperformante
Ramanand in aceeasi nota, nevoia de eficientizare, reducere a costurilor si digitalizare sunt comune si bancilor din Romania. Dar pe langa acestea, institutiile de credit locale se vor confrunta incepand de anul viitor si cu alte provocari: reglementarile prudentiale, cerintele fiscale si cresterea ratei creditelor neperformante (NPL). Raportarile pe care bancile trebuie sa le faca implica un volum foarte mare de informatii, o colaborare foarte stransa intre departamente, mult timp alocat si costuri foarte ridicate. Si cand vorbim de raportari fiscale ne referim nu numai la declaratiile recurente, ci si la intocmirea dosarelor preturilor de transfer sau obligatia de raportare a aranjamentelor transfrontaliere din cadrul DAC 6.
Este o alocare uriasa de resurse incepand de la departamentele de acordare de credite, departamentul de administrare de credite, departamentul de procesare plati la departamentul de Taxe.
La acestea, se va adauga in 2022 o noua provocare nu numai pentru banci, ci pentru toate companiile mari: implementarea SAF-T, prin care ANAF va avea posibilitatea sa controleze ceea ce se intampla si sa intervina in cazul in care o tranzactie li se pare suspecta.
Rata creditelor neperformante este tinuta inca sub control de facilitatile oferite de guvern ca urmare a pandemiei, la nivelul de 3,98%, dar estimarile arata ca va incepe sa creasca. In aceasta perspectiva, este foarte importanta schimbarea legislatiei, iar Ministerul Finantelor analizeaza aceasta posibilitate. In prezent, bancile sunt reglementate sa tina rata NPL sub 4%, iar de cand a aparut suprataxarea (ca urmare a impunerii plafonului de deductibilitate de 30% la vanzarea de creante, in 2018), dinamica ratei NPL a scazut, dar nu atat cat se astepta Romania. In acest moment, tranzactiile sunt de dimensiuni foarte mici pentru ca preturile de vanzare nu acopera costul fiscal. O analiza PwC arata ca bugetul de stat ar incasa mult mai multi bani atat direct, cat si indirect daca s-ar renunta la aceasta limitare a deductibilitatii fiscale care ar debloca piata NPL. In caz contrar, rata NPL va creste, solvabilitatea va scadea, iar bancile nu vor mai putea onora toate cererile de credite, cu efect asupra companiilor care isi vor incetini cresterile si vor plati impozite mai putine.
