Primele masuri fiscal-bugetare ale noului guvern, incluse intr-un proiect de ordonanta de urgenta aprobat miercuri de guvern, indica principalele directii pe care le va urma politica fiscal-bugetara anul viitor: consolidarea fiscala si mentinerea sprijinului pentru mediul privat. Consolidarea fiscala va insemna reducerea deficitului bugetar, ajuns deja la 8% din PIB la final de noiembrie. Pe ce cai va fi obtinuta - diminuarea cheltuielilor statului, majorarea fiscalitatii, imbunatatirea colectarii sau un mix intre acestea - ramane de vazut. Deocamdata, se anunta inghetarea salariilor din sistemul public, a unor pensii si ajutoare sociale, in timp ce sprijinul pentru mediul privat continua prin cateva facilitati acordate inca de la inceputul pandemiei, asa cum voi detalia mai jos. Totusi rolul acestor masuri ramane unul limitat, care tine pe linia de plutire companiile afectate de reducerea activitatii, iar problematica va fi gasirea unor modalitati de stimulare a cresterii economice.
Practic, guvernul se afla in fata unei probleme extrem de complicate: sa aplice atat reduceri, cat si majorari ale anumitor cheltuieli, sa aduca incasari mai mari si sa faca toate aceste reglaje fara sa antagonizeze segmente ale economiei sau ale societatii, intr-un context financiar tot mai tensionat la nivel global. Pentru 2020, FMI preconizeaza ca deficitele bugetare in economiile avansate vor fi de peste patru ori mai mari ca procent din PIB decat in 2019 si ca o treime dintre acestea vor avea un avans al soldului negativ de doua cifre. Povara datoriilor este tot mai apasatoare in lume pentru ca guvernele au cheltuit enorm pentru a sustine economiile. Romania a abordat aceeasi strategie pe care au aplicat-o toate statele lumii intr-o masura mai mica sau mai mare, in functie de specificul fiecaruia si de impactul local al pandemiei. Au fost anulate sau amanate obligatii fiscale, au fost garantate credite de catre stat sau au fost achitate ajutoare de somaj tehnic. Cuantificate, insa, facilitatile primite de companiile si persoanele fizice din Romania acordate direct de la buget au reprezentat putin peste 2% din PIB, potrivit calculelor facute de FMI in octombrie, ceea ce plaseaza tara noastra pe ultimul loc in Uniunea Europeana. Cumulat cu restul masurilor indirecte, de tip garantii care nu inseamna plati imediate, sprijinul a depasit 5% din PIB. Explicatia tine in principal de capacitatea bugetului de a sustine aceste ajutoare. Deficitul bugetar s-a rostogolit ca un bulgare de zapada in ultimii ani, iar criza din 2020 ne-a gasit ca de obicei „nepregatiti”, in ciuda tuturor avertismentelor.
Revenim, astfel, la proiectul de ordonanta care propune in materie fiscala mentinerea pentru alte trei luni a unor prevederi care dau in continuare o gura de oxigen companiilor. Pe scurt, va fi aplicata in continuare, pana la 31 martie 2021, facilitatea fiscala constand in anularea accesoriilor pentru care termenul de depunere a cererilor era 15 decembrie (conform OUG 69/2020). Va fi continuata si facilitatea de esalonare simplificata, adica fara garantii si fara dobanzi (conform OUG 181/2020), cu posibilitatea de depune cereri intre 1 ianuarie si 31 martie 2021. Suplimentar, este prelungit termenul pentru care se acorda restructurarea obligatiilor bugetare, de la data de 31 iulie 2020 pana la data de 31 decembrie 2020 (conform OG 6/2020). De asemenea, este extinsa rambursarea de TVA cu control ulterior pana la 31 martie 2021.
O surpriza deloc placuta apare insa la impozitul pe profit, unde aplicarea prevederii abia aprobata de parlament si promulgata de presedinte (legea 296/2020) privind deductibilitatea integrala a creantelor, este amanata cu un an. Conform legii abia publicate, ajustarile pentru deprecierea creantelor deveneau integral deductibile, fiind eliminat pragul de 30%. Ca urmare, incepand de anul viitor, o societate care face provizioane pentru creantele pe care le are de recuperat in conditiile legii fiscale ar fi putut deduce integral aceste provizioane. Speram ca acesta nu este un prim pas al unui proces legislativ prin care ar urma sa fie amanate sau anulate anumite modificari din legea 296/2020 care au fost larg sustinute de mediul de afaceri si ar putea avea efecte benefice pentru fluxul de numerar al companiilor in aceasta perioada dificila financiar.
Dealtfel, proiectul include si alte amanari. Termenul de intrare in vigoare a masurii privind majorarea la 140.000 euro, fata de 450 mii lei, a plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale este, de asemenea, prorogat pentru 2022. Motivul evident este impactul bugetar negativ estimat la 200 milioane lei anual. O alta amanare vizeaza termenul privind dotarea cu aparate de marcat electronice cu 12 luni, pana la data de 31 decembrie 2021, din motive tehnice legate de neindeplinirea pasilor procedurali care le-ar permite contribuabililor sa faca achizitiile.
Proiectul de ordonanta pare a fi lansat ca parte a procesului de pregatire a bugetului pentru 2021, a carui tinta de deficit este de 7% din PIB, in scadere cu cel putin doua puncte procentuale fata de cel din 2020. Vor urma probabil si alte reglaje fiscal-bugetare pentru a tine cheltuielile in frau, dar sa speram ca vor aparea cat mai curand masurile care vor tine cont de nevoia de redresare a mediului de afaceri pentru a se putea relansa cresterea economica.
