loader

Cresterea economica a ECE in 2015 surprinde, partial, pozitiv

Sub-regiunea statelor membre UE din ECE se afla intr-o pozitie privilegiata gratie unei mai bune integrari cu zona euro.

Europa Centrala si de Est (ECE) a inceput bine anul 2015. Sustinuta de revenirea cererii in zona euro si de lichiditatea masiva datorata politicii de relaxare cantitativa a Bancii Centrale Europene, cresterea economica a ECE a surprins pozitiv, dar nu in aceeasi masura peste tot. In timp ce in Europa Centrala s-a consolidat, in Turcia cresterea ramane inca fragila, iar in Croatia si Serbia - imprecisa.

 

Aceasta este una dintre concluziile celui mai recent raport trimestrial “CEE Quarterly”, care este publicat in fiecare trimestru de catre UniCredit Economics & FX Research si este dedicat activitatii economice din regiune. In acelasi timp, Rusia si Ucraina s-au afundat si mai adanc in recesiune, in conditiile in care prabusirea preturilor materiilor prime a fost accentuata de tensiunile geopolitice dintre cele doua tari si de sanctiunile aplicate Rusiei.

 

Perspectiva unei cresteri economice foarte inegale
In pofida peisajului global in general pozitiv, performantele privind cresterea economica in diferite sub-regiuni din Europa Centrala si de Est sunt tot mai divergente atunci cand vine vorba despre rezultatele din primul trimestru din 2015. Noile state membre UE din Europa Centrala1 au beneficiat de cea mai mare crestere economica datorita integrarii mai accentuate cu zona. Mai mult, spre deosebire de trecutul recent, de data aceasta revenirea cresterii economice a avut o baza mai larga, cu investitii fixe in crestere pe fondul perspectivelor economice mai bune si un consum privat care, in sfarsit, a inceput sa isi revina, pe fondul imbunatatirilor survenite pe piata muncii, a cresterii venitului real si a diminuarii procesului de dezintermediere financiara aparut dupa criza financiara globala din 2008. Ca rezultat, este de asteptat ca ritmul de crestere economica sa se consolideze, in medie, la peste 3% si ca aceasta sa devina mai sustenabila si mai putin dependenta de cererea externa.

 

 

 

“Sub-zona statelor membre UE din ECE beneficiaza, de asemenea, de lipsa aproape totala a dezechilibrelor macroeconomice. Nu exista risc de deflatie, conturile curente sunt echilibrate sau pe surplus, deficitele fiscale sunt bine ancorate la mai putin de 3% din PIB si sistemele bancare locale, detinute intr-o mare masura de straini, sunt bine capitalizate si lichide”, a declarat Lubomir Mitov, economist sef pentru Europa Centrala si de Est al UniCredit. “Din acest motiv, perceptia pietelor este ca riscurile sunt scazute, iar flexibilitatea politicilor este mai mare decat oriunde in alta parte, nefiind necesare ajustari fiscale suplimentare sau doar unele foarte mici”, a mai spus Mitov.

 

Dimpotriva, pentru Serbia si Croatia politica fiscala va ramane o piedica pentru cresterea economica, ambele avand un deficit fiscal de ordinul a 5% din PIB si o datorie guvernamentala de mai mult de 80% din PIB. Ca membra a UE, Croatia a promis sa isi reduca deficitul fiscal in cadrul procedurii UE de deficit excesiv, in timp ce Serbia s-a angajat la o ajustare fiscala semnificativa in cadrul acordului stand-by cu FMI. Nivelul mai redus de integrare si un climat investitional mai putin propice, cumulate cu politici fiscale restrictive, vor impiedica Serbia si Croatia sa beneficieze de revenirea din zona euro in aceeasi masura in care o vor face tarile UE-ECE. Analistii UniCredit se asteapta, chiar si in aceste conditii, ca in acest an Croatia sa iasa din recesiune. Si Serbia ar trebui sa reinceapa sa aiba crestere economica, insa ritmul expansiunii economice va ramane modest, la mai putin de 1%. Afectata de incertitudinea politica, volatilitatea crescuta a pietei si a exporturilor lente, cresterea economica a Turciei va incetini.

 

Rusia si Ucraina vor ramane in recesiune in acest an ca rezultat al unei combinatii intre preturile scazute pentru materii prime, rigiditatea structurala si conflictul din estul Ucrainei. Totusi, perspectivele economice sunt destul de diferite pentru fiecare tara in parte. In Ucraina, PIB-ul real pare ca va scadea, cel mai probabil, cu pana la 12-13 procente, iar orice revenire depinde de asigurarea unor finantari oficiale si de obtinerea unei solutii negociate durabile in estul tarii. In Rusia, recesiunea este foarte probabil sa fie mai superficiala, dar, pe de alta parte, mai indelungata. Aceasta situatie reflecta nu numai stabilizarea preturilor petrolului si a rublei, dar si reactia intarziata la scaderea cererii. In acelasi timp, perspectivele unei reveniri economice par zadarnicite de slabiciunile structurale indelungate si de consecintele sanctiunilor internationale.

 

Cresterile ratelor Fed ar putea pune sub semnul intrebarii cresterea din unele tari din ECE ca o consecinta a apetitului global pentru risc
In final, riscurile raman destul de consistente. Unele dintre acestea vor afecta intreaga regiune ECE, iar altele vor avea un impact mai limitat. Printre riscurile globale, importante pentru regiune sunt: o incetinire potentiala a cresterii in Europa si impactul cresterii ratelor Fed, in perioada urmatoare. O reincepere a conflictului in Ucraina si o iesire dezordonata a Greciei din UE sunt doua evenimente de risc cu un impact mai limitat. “Consideram ca probabilitatea unei incetiniri economice in Europa este scazuta, dar suntem de parere ca pietele tind sa subestimeze impactul potential al modificarii ratelor Fed asupra apetitutului global pentru risc si fluxurilor de capital catre pietele emergente”, a declarat Lubomir Mitov. Efectul cresterilor ratei Fed va fi mult mai nuantat si va fi diferit in functie de vulnerabilitatea macroeconomica a fiecarei tari.

 

O posibila intensificare a conflictelor din Ucraina sau o iesire dezordonata a Greciei din UE vor avea cel mai probabil un efect de contagiune relativ limitat, dincolo de tarile direct implicate. Reintensificarea ostilitatilor in Ucraina ar afecta doar Rusia si Ucraina, daca nu vor aparea intreruperi ale alimentarii cu gaze naturale. Un Grexit va afecta schimburile comerciale ale tarilor invecinate, insa un impact mai mare ar trebui impiedicat prin protejarea subsidiarelor locale ale bancilor grecesti.
 

Autori

foto
UNICREDIT BANK SA