Atat in cazul NEC cat si in cazul Bookit Curtea de Justitie a Uniunii Europene (“CJUE”) analizeaza daca serviciile de procesare a platilor cu cardul se califica drept servicii scutite de TVA, reprezentand “tranzactii privind plati, viramente”.
Cazul Bookit se refera la prestarea de servicii de procesare a platilor cu cardul in legatura cu vanzarea de bilete de cinema, in timp ce cazul NEC se refera la prestarea unor servicii similare in legatura cu vanzarea de bilete pentru diverse evenimente (de exemplu, evenimente sportive, concerte).
Serviciile de procesare a platii cu cardul prestate de NEC si Bookit constau in activitati efectuate cu scopul asigurarii platii biletelor de catre cumparatori, specific in: obtinerea informatiilor cu privire la cardul de debit sau de credit, transmiterea acestor informatii catre banca acceptanta (urmand a fi transmisa mai departe emitentilor cardurilor respective), primirea codurilor de autorizare de la banca acceptanta atestand posibilitatea efectuarii vanzarii si transmiterea unui fisier de plati catre banca acceptanta la finalul fiecarei zile continand informatii privind vanzarile efectuate si cardurile utilizate de catre cumparatori, precum si alte date relevante cu privire la plata.
In ambele cazuri CJUE a notat faptul ca Instanta de trimitere ar trebui sa determine daca serviciile de procesare a platii cu cardul ar trebui considerate servicii distincte, independente de vanzarea biletelor sau servicii accesorii prestarilor de servicii pentru care cumparatorii biletelor efectueaza plata.
Sub aceasta rezerva, CJUE a raspuns intrebarilor transmise de instanta de trimitere, respectiv, in esenta, daca serviciile in cauza beneficiaza de scutire de TVA sau nu.
CJUE a emis o decizie similara in ambele cazuri discutate, considerand ca serviciile de procesare a platii cu cardul, subiect al analizei in cauza, nu pot fi tratate drept servicii privind plati si viramente si, prin urmare, nu pot beneficia de scutirea de TVA.
CJUE defineste viramentul drept o tranzactie ce consta in executarea unei instructiuni de a transfera o suma de bani dintr-un cont bancar in alt cont bancar. Mai departe, CJUE reitereaza caracteristicile ‘tranzactiilor privind viramente’, mai exact ca acestea implica schimbari in situatia juridica si financiara existenta.
Potrivit CJUE, aspectele legate de functiile indeplinite de tranzactia respectiva sunt decisive in aprecierea calificarii acesteia drept ‘tranzactie privind viramente’, specific tranzactia in cauza trebuie sa indeplineasca functiile esentiale si specifice ale viramentelor sau sa determine transferul actual sau potential al proprietatii asupra fondurilor. CJUE considera ca limitele responsabilitatii prestatorului sunt de asemenea relevante in acest sens. Atunci cand tranzactia are doar o natura tehnica sau administrativa, scutirea de TVA nu poate fi aplicata.
In opinia CJUE, serviciile de procesare a platii cu cardul reprezinta doar activitati preparatorii, efectuate inainte de plata sau viramentul propriu-zis si, desi acestea sunt esentiale in efectuarea platii / viramentului, nu pot fi privire ca fiind scutite de TVA avand in vedere ca nu presupun efectuarea functiilor specifice si esentiale ale unei tranzactii de plata / virament.
Din analiza efectuata de CJUE rezulta ca prestarile de servicii se califica drept tranzactii privind plati sau viramente daca prestatorul debiteaza sau crediteaza in mod direct conturi, proceseaza aceste operatiuni de creditare si debitare a conturilor sau dispune efectuarea debitarii sau a creditarii.
CJUE observa ca serviciile de procesare a platii cu cardul constau doar in furnizarea de informatii necesare pentru efectuarea platii / viramentului, iar prestatorul nu isi asuma nicio responsabilitate cu privire la efectuarea de modificari in situatia juridica si financiara, caracteristice unei tranzactii privind plati sau viramente scutite de TVA.
Mai mult, CJUE considera ca aplicarea scutirii de TVA in cazul serviciilor de procesare a platii cu cardul ar fi contrara obiectivelor scutirii de TVA acordate de legislatia de TVA europeana serviciilor financiare, avand in vedere interpretarea restrictiva a acestui concept.
Drept argument aditional, CJUE mentioneaza ca nu exista dificultati in determinarea bazei de impozitare si a TVA aferenta serviciilor de procesare a platii cu cardul, in timp ce scopul acordarii scutirii de TVA este eliminarea unor astfel de dificultati.
In plus, in cazul NEC, Instanta de trimitere a ridicat o intrebare cu privire la interpretarea conceptului de “recuperarea creantelor”. Insa, ulterior stabilirii tratamentului de TVA aplicabil serviciilor analizate in cazul NEC, CJUE nu a adresat problema interpretarii corecte a acestui concept.
Interpretarea CJUE si concluziile sale in aceste cazuri ar trebui avute in vedere de societatile ce presteaza servicii in legatura cu plati si viramente pentru a determina daca aceste servicii se califica sau nu pentru aplicarea scutirii de TVA, in functie de actiunile efectuate si responsabilitatile acestora in legatura cu viramentul sau plata efectiva.
