„Singurul motiv pentru a aloca bani azi unei investitii e de a obtine mai multi bani mai tarziu”, a spus Warren Buffet. Intrebarea cheie este ce intelegem prin „mai tarziu” si cum se pozitioneaza antreprenoriatul local pe termen mediu si lung in scopul cresterii valorii intrinseci a firmelor locale.
Antreprenoriatul romanesc se afla la confluenta a doua generatii: antreprenorii anilor ’90, care isi pun astazi tot mai mult problema succesiunii, si noua generatie de antreprenori, unii dintre ei conducand firme deja aflate in pozitie de lideri de piata. In ambele cazuri, vorbim de construirea unor afaceri care au depasit obiectivul unic al profitului rapid si se concentreaza asupra punerii afacerii pe baze solide si sustenabile, au fondatori si echipe de management care inteleg valoarea pe termen lung a inovatiei, a managementului competent si a strategiei disciplinate.
Piata de capital romaneasca (BVB si AeRO) este accesata tot mai des, observandu-se atat o crestere a apetitului pentru admiterea la tranzactionare, cat si „migrarea” unora dintre entitatile listate de pe AeRO pe piata principala a BVB. Pe de alta parte, desi numarul de societati romanesti admise la tranzactionare a crescut in ultimii ani, prea putine dintre aceste firme utilizeaza bursa pentru atragere de fonduri (marea majoritate a tranzactiilor, inclusiv in context de IPO, au fost de piata secundara, nu de emisiune de actiuni). In realitate, bursa are mult mai mult de oferit pentru emitenti, dincolo de beneficii de imagine si exit liquidity pentru actionari. Odata ce o societate decide sa isi asume efortul de pregatire pentru listare, gestionarea regimului juridic complex asociat pietei de capital, a cerintelor de guvernanta si transparenta, ar trebui sa utilizeze la maximum intregul palier de instrumente pe care bursa le pune la dispozitie. Spre exemplu, motivarea salariatilor prin programe de tip stock option plans (care pot fi utilizate si in cazul societatilor care nu sunt inca listate la bursa, dar sunt by design concepute pentru acestea din urma) si atragerea de fonduri prin operatiuni de majorare de capital derulate prin oferte publice ulterior admiterii la tranzactionare sunt mecanisme inca insuficient utilizate.
Fondurile de investitii de tip private equity si venture capital (regionale si locale) incep tot mai mult sa fie percepute nu doar ca furnizori de capital, ci ca parteneri strategici, oferind expertiza valoroasa in domenii precum guvernanta corporativa si planificarea strategica si pot ajuta antreprenorii sa gestioneze mai bine riscurile si sa isi construiasca afacerile pe principii sanatoase, concentrandu-se pe valoare pe termen lung. Desigur, in orice asemenea demersuri, este vorba de incredere, respect reciproc si obiective comune. Alinierea in jurul acestor valori necesita timp si efort de ambele parti.
Inovatia (tehnologica si nu numai) este motorul cresterii. Antreprenorii romani nu se feresc sa adopte tehnologia pentru a-si optimiza operatiunile, a creste eficienta si a inova. Totusi, inovatia si digitalizarea raman in continuare arii de dezvoltare, mai ales in contextul avansului semnificativ la nivel global, inclusiv in zona tehnologiilor emergente (open data, AI, blockchain). Va fi nevoie de efort sustinut in continuare pentru ca firmele locale sa tina pasul cu trendurile globale, pentru a putea folosi inteligenta artificiala, automatizarea si solutiile digitale de o maniera care sa permita cresterea productivitatii, reducerea costurilor si, in ultima instanta, obtinerea si mentinerea unui grad de competitivitate ridicat la nivel local si international. In acest context, merita subliniat rolul pe care il poate juca dezvoltarea sectorului de start-upuri in stimularea inovatiei. Antreprenoriatul local ar trebui sa acorde o atentie sporita acestui sector, dat fiind ca inovatia poate fi accesata nu doar prin resurse interne, ci si prin investitii in (sau colaborari cu) start-upuri, ca mediu propice pentru experimentare si asumarea de riscuri, cu beneficiul explorarii de noi teritorii si dezvoltarii de solutii inovatoare la probleme existente. Desi mai putin utilizata la nivel local, inovatia prin investitii sau dezvoltarea de cooperari cu start-upuri de catre firmele mature este o metoda aplicata pe plan international. In acelasi sens, e de bun augur dezvoltarea platformelor de crowdfunding si prezenta locala a fondurilor de tip venture capital, care, prin specificul lor, permit alocarea de fonduri catre proiecte inovatoare mult mai greu (sau imposibil) de finantat in alt mod.
Crestere organica si prin achizitii. Liderii de piata isi concentreaza eforturile atat pe cresterea organica, cat si pe achizitii strategice. Constatam o crestere a atentiei acordate de firmele locale oportunitatilor de fuziuni si achizitii ca mijloc de consolidare a pozitiei de piata sau de intrare rapida pe noi segmente de piata. Achizitiile pot fi o strategie extrem de importanta de crestere a valorii pe termen lung si e de asteptat sa le vedem utilizate in continuare intr-o masura tot mai mare de catre firmele locale, pe piata locala si, de ce nu, si in afara Romaniei.
Putem concluziona ca sectorul antreprenorial romanesc se afla pe o traiectorie ascendenta, in care se vor evidentia (sau consolida) in pozitia de lideri firmele care vor continua sa construiasca afaceri cu valoare intrinseca pe termen lung, cu beneficii atat pentru investitori, cat si pentru economia noastra in ansamblu.
