Procedura propriu-zisa este, de regula, netransparenta, la fel ca in Romania, insa mai putin restrictiva.
„Analiza de risc reprezinta un reper in activitatea de administrare fiscala a contribuabililor, fiind intalnita pe tot parcursul «vietii» acestora, de la momentul inregistrarii (obtinerea codului de TVA), pe durata functionarii (controale fiscale, rambursari de taxa), pana la radierea inregistrarii – avand ca scop depistarea zonelor de neconformare cu legea, frauda sau evaziune fiscala. Data fiind importanta analizei, ne-am propus sa evaluam comparativ practicile din alte state europene. Am constatat ca majoritatea celor care au raspuns chestionarului nostru au notiunea in legislatie, insa criteriile de risc, informarea contribuabililor, posibilitatea de remediere difera si, in general, presiunea asupra contribuabililor este mai redusa decat in Romania. Desi procedura este mai stricta in Romania, rezultatele privind reducerea evaziunii si a fraudei fiscale intarzie sa apara, punand sub semnul intrebarii eficienta sa in raport cu efortul administrativ pe care il impune contribuabililor de buna credinta”, explica Ramona Tariuc, Director consultanta fiscala, Deloitte Romania.
„Recent, autoritatile fiscale romane au facut un pas in directia transparentei si au inceput sa trimita informari privind factorii de risc fiscal in baza carora pot fi demarate controale fiscale. In acest context, reamintesc ca mediul de afaceri a solicitat de-a lungul timpului mai multa deschidere, iar in vara trecuta, in cadrul dezbaterilor privind modificarea legislatiei fiscale, a propus transparenta criteriilor analizei de risc, reglementarea unor proceduri pentru reconsiderarea unui nivel de risc stabilit anterior, precum si existenta remediilor legale pentru contestarea rezultatelor acesteia”, spune Dan Badin, Partener Coordonator Servicii Fiscale si Juridice, Deloitte Romania.
Principalele concluzii ale analizei
• Au raspuns chestionarului expertii din reteaua Deloitte din Romania si alte zece state: Grecia, Ungaria, Germania, Polonia, Cehia, Elvetia, Croatia, Slovacia, Slovenia, Olanda.
• Legislatiile din Romania si din alte sapte state europene definesc conceptul de analiza de risc in scopul controalelor fiscale: Grecia, Ungaria, Germania, Polonia, Slovacia, Croatia, Elvetia, Cehia, Slovenia, Olanda.
• Procedura este complet transparenta in Ungaria si relativ transparenta in Cehia, Olanda, Slovacia, Grecia, Elvetia si Romania.
• Contribuabilii sunt informati printr-o notificare/scrisoare in sapte state: Grecia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Elvetia, Cehia si Olanda si Romania. Insa atat modalitatea, cat si momentul comunicarii difera de la tara la tara.
• Contribuabilii pot avea obiectii fata de incadrarea in categoria de risc in cinci tari: Grecia, Ungaria, Slovacia, Elvetia si Cehia.
• Procedura de analiza de risc e utilizata si in cazul inregistrarii in scop de TVA doar in Romania si Grecia. In Polonia, Germania, Slovacia si Slovenia, pot fi cerute punctual anumite informatii, de la caz la caz.
„Din analiza noastra reiese ca procedura din Ungaria este un exemplu de bune practici, fiind un sistem complet transparent de clasificare automata a contribuabililor in trei categorii, pe baza unor criterii publice: de incredere, neutri si riscanti. Acestia sunt informati asupra rezultatului evaluarii. In opinia noastra, o procedura de acest tip, transparenta si clara vine in sprijinul contribuabililor care au posibilitatea sa remedieze situatiile neconforme, sa conteste eventual nivelul de risc stabilit si sa clarifice aspectele privind existenta/inexistenta indicatorilor de risc pentru a nu fi supusi inutil unor verificari”, arata Ramona Tariuc.
Scopul analizei de risc, implicatii
„Unele state prefera sa nu publice procedura, considerand ca protejeaza veniturile bugetare de cei care ar putea folosi informatiile cu rea credinta. Totusi, in cazul TVA, indicatorul publicat de Comisia Europeana privind diferenta dintre taxa incasata si cea potential a fi incasata (gap) nici nu confirma si nici un infirma opinia ca procedurile netransparente sprijina o colectare mai buna. De exemplu, Romania si Grecia au cel mai mare gap din UE, iar Croatia, al treilea cel mai mic deficit de incasare, desi toate au proceduri nepublice, iar Romania si Grecia o aplica si la inregistrarea in scop de TVA. Deschiderea autoritatilor este folositoare, in principal, pentru bunii platnici care scapa, astfel, de o povara administrativa suplimentara si pot indeplini mai simplu si mai repede cerintele legale”, afirma Dan Badin.
Autoritatile fiscale din Romania au dezvoltat, in 2017, criterii pentru evaluarea riscului fiscal in vederea inregistrarii/anularii inregistrarii in scopuri de TVA. Anterior, analiza de risc era utilizata in cazul controalelor fiscale, inclusiv al rambursarilor de TVA.
