Contextul economiei globale, dar cu preponderenta al Uniunii Europene, pune sub semnul intrebarii redresarea acesteia intr-un termen rezonabil si strategia pe care o adoptam pentru reechilibrarea functionarii companiilor cu prezenta in statele membre.
In acest context vine si declaratia recenta din 17 martie 2020 a vicepresedintelui executiv Margrethe Vestager cu privire la un proiect de propunere de cadru temporar pentru ajutoarele de stat pentru sprijinirea economiei in contextul focarului de infectie cu COVID-19. Aceasta a folosit cateva cuvinte cheie in declaratia furnizata cu privire la gestionarea impactului economic, prin actiuni decisive luate rapid intr-o maniera coordonata. Procesul de adoptare a proiectului propus a fost aprobat in doar doua zile.
Noul cadru temporar va permite cinci tipuri de ajutoare pentru statele membre: subventii directe si avantaje fiscale selective, garantii de stat pentru imprumuturi accesate de companii de la banci, imprumuturi publice subventionate catre companii si garantii pentru bancile care canalizeaza sprijinul catre economia reala, asigurare de credit la export pe termen scurt.
Astfel, ajutorul sub forma de subventie directa sau avantaj fiscal ar consta in faptul ca statele membre pot sa stabileasca scheme de acordare de pana la 800.000 de euro unei companii pentru a raspunde nevoilor sale urgente de lichiditate. Acest lucru se poate realiza printr-o subventie directa sau un avantaj fiscal.
Ajutorul sub forma de garantii subventionate pentru imprumuturi bancare consta in faptul ca statele membre pot acorda garantii de stat sau pot stabili scheme de garantare care sprijina imprumuturile bancare acordate de companii. Acestea ar subventiona primele, reducand rata estimata a pietei pentru primele anuale pentru noi garantii pentru IMM-uri si non-IMM-uri. Exista cateva limite prevazute pentru valoarea maxima a imprumutului, care se bazeaza pe nevoile de exploatare ale companiilor (stabilite pe baza facturilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Garantiile se pot referi atat la imprumuturi de investitii, cat si la capitaluri de lucru.
Ajutor sub forma de rate ale dobanzii subventionate: statele membre pot acorda imprumuturi publice si private catre companii cu dobanda subventionata. Aceste imprumuturi trebuie acordate la o rata a dobanzii care este cel putin egala cu rata de baza aplicabila la 1 ianuarie 2020 plus prima de risc de credit corespunzatoare profilului de risc al beneficiarului, cu rate diferite pentru IMM-uri si non-IMM-uri. Rata de baza este stabilita pentru a oferi mai multa certitudine cu privire la conditiile de finantare in acest context volatil. Ca si in cazul furnizarii de garantii subventionate, sunt cateva limite in ceea ce priveste valoarea maxima a imprumutului, care se bazeaza pe nevoile de exploatare ale companiilor (stabilite pe baza facturilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Imprumuturile se pot referi atat la nevoile de investitii, cat si la capitalul de lucru.
In acest sens, Romania a publicat deja sambata in Monitorul Oficial Ordonanta de urgenta nr. 29/18.03.2020 privind unele masuri fiscal-bugetare. Aceasta este menita sa vina in principal in ajutorul IMM-urilor, cu o componenta principala de acordare de garantii de stat in favoarea fiecarui beneficiar participant in program pentru una dintre urmatoarele categorii de credite:
a) unul sau mai multe credite pentru realizarea de investitii si/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de catre stat, prin Ministerul Finantelor Publice, in procent de maximum 80% din valoarea finantarii, exclusiv dobanzile, comisioanele si spezele bancare aferente creditului garantat. Valoarea maxima cumulata a finantarilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar in cadrul acestei facilitati este de 10.000.000 lei. Valoarea maxima a creditelor/liniilor de credit pentru finantarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depasi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, in limita a 5.000.000 lei. Pentru creditele de investitii, valoarea maxima a finantarii este de 10.000.000 lei. Pentru IMM-urile care nu au depus situatii financiare la data solicitarii creditului garantat, valoarea maxima a finantarii pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculata ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balantele lunare.
sau
b) una sau mai multe garantii pentru credite/linii de credit pentru finantarea capitalului de lucru, exclusiv dobanzile, comisioanele si speze bancare aferente creditului garantat de stat in procent de maximum 90% acordat unei microintreprinderi sau intreprindere mica, in valoare maxima de 500.000 lei pentru microintreprinderi, respectiv maximum 1.000.000 lei pentru intreprinderile mici. Valoarea maxima a fiecarei finantari acordate unui beneficiar nu poate depasi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, in limita pragurilor prevazute anterior. Pentru microintreprinderi sau intreprinderile mici care nu au depus situatii financiare la data solicitarii creditului garantat, valoarea maxima a finantarii pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculata ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balantele lunare.
Ministerul Finantelor Publice subventioneaza dobanzile aferente creditelor/liniilor de credit pentru finantarea capitalului de lucru si a creditelor pentru investitii in procent de 100% din bugetul MFP in cadrul unei scheme de ajutor de stat/de minimis asociata acestui program.
Beneficiarii eligibili pentru acest program guvernamental sunt IMM-urile care au obtinut din partea Ministerului Economiei un atestat care certifica faptul ca au suferit pierderi de natura economica datorate epidemiei de Coronavirus in Romania.
Perioada de subventionare a dobanzii este de la momentul acordarii creditelor/liniilor de credit contractate dupa intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si poate dura pana la 31 martie 2021. Subventionarea dobanzii se aproba anual printr-un act normativ cu putere de lege pentru primul an si pentru urmatorii 2 ani doar in conditiile in care cresterea economica estimata de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza pentru aceasta perioada se situeaza sub nivelul celei inregistrate in anul 2020. Subventionarea dobanzii se realizeaza in conditiile respectarii prevederilor legislatiei din domeniul ajutorului de stat in vigoare.
A patra masura recunoaste rolul important al sectorului bancar si al altor intermediari financiari pentru a face fata efectelor economice ale focarului COVID-19. Cadrul temporar arata clar ca, daca statele membre decid sa canalizeze ajutoarele catre economia reala prin intermediul bancilor, acesta este un ajutor direct clientilor bancilor, nu bancilor in sine. De asemenea, ofera indrumari cu privire la modul de minimizare a oricaror ajutoare reziduale necuvenite bancilor si se asigura ca ajutorul este transmis, in cea mai mare masura posibila, beneficiarilor finali sub forma de volume mai mari de finantare, portofolii mai riscante, cerinte de garantii mai mici, prime mai mici de garantie sau rate ale dobanzii mai mici.
In cazul in care ajutorul direct catre banci devine necesar in temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) al Tratatului privind functionarea Uniunii Europene (“TFUE”) pentru a compensa daunele rezultate direct din focarul COVID-19, un astfel de ajutor nu ar fi considerat un ajutor public extraordinar in conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. In mod similar, acest lucru se va aplica si oricarui ajutor indirect rezidual acordat bancilor in cadrul cadrului temporar.
Ultima masura, asigurarea de credit la export pe termen scurt, prevede o flexibilitate suplimentara cu privire la modul de a demonstra ca anumite tari nu prezinta riscuri de comercializare, permitand astfel asigurarea de catre stat a unei asigurari de credit de export pe termen scurt.
Pana la 31 decembrie 2020, statele membre trebuie sa furnizeze Comisiei o lista de masuri puse in aplicare pe baza schemelor aprobate pe baza cadrului temporar recent adoptat.
Pentru combaterea efectelor COVID-19, Comisia Europeana va directiona catre Romania peste 1 miliard de euro, astfel:
- 483 milioane de euro prin renuntarea, in acest an, la obligatia de a solicita Romaniei rambursarea prefinantarilor neutilizate din fondurile structurale;
- diferenta de 637 de milioane de euro - prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 in cursul lunilor martie si aprilie.
Fondurile vor avea scopul de a sprijini sistemele de sanatate prin finantarea achizitiilor de echipamente de protectie, medicamente si teste, de a adapta mediul de munca din domeniul sanitar la situatia actuala, de a asigura accesul persoanelor vulnerabile la facilitatile medicale si de oferi creditare pentru IMM-uri pentru atenuarea socurilor financiare provocate de criza COVID-19.
Caracteristicile generale pentru toate masurile de mai sus includ faptul ca acele companii, care au intrat in dificultate dupa 31 decembrie 2019, sunt eligibile pentru ajutor in temeiul prezentului cadru temporar. In acest fel, cadrul temporar nu este utilizat pentru sprijinul contribuabililor care nu are legatura cu focarul COVID-19. In plus, cadrul temporar prevede, de asemenea, obligatii generale de transparenta.
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajati in peste 700 de birouri in 150 de tari si venituri de aproximativ 36,4 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2019. Reteaua noastra este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajuta sa le oferim clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume.
Prezenta in Romania din anul 1992, EY este liderul de pe piata serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajati din Romania si Republica Moldova furnizeaza servicii integrate de audit, asistenta fiscala, asistenta in tranzactii si servicii de asistenta in afaceri catre companii multinationale si locale. Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. EY Romania s-a afiliat in 2014 singurei competitii de nivel mondial dedicata antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Castigatorul editiei locale reprezinta Romania in finala mondiala ce are loc in fiecare an, in luna iunie, la Monte Carlo. In finala mondiala se acorda titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informatii, vizitati pagina noastra de internet: www.ey.com
