Dupa cum stim, ideea initiala a guvernului de a face obligatoriu din 2018 mecanismul de plata a TVA defalcata a starnit multe proteste si discutii in ultimele luni. Drept rezultat, guvernul a promis ca va modifica OG23 si ca va face acest mecanism optional din 2018. Desi, momentan, Monitorul Oficial contine in continuare doar versiunea obligatorie si nu pe cea optionala, oamenii de afaceri romani si straini – crezand ca problema TVA e ca si rezolvata – si-au indreptat atentia catre alte probleme fiscale de actualitate, precum transferul de asigurari sociale, directiva anti-abuz etc.
Insa, pericolul consecintelor neintentionate nu a trecut in ceea ce priveste acest split TVA (cum se mai numeste mecanismul) incepand din 2018. Atrag atentia ca si astazi (in perioada 1 octombrie 2017 – 31 decembrie 2017) exista un sistem de split TVA optional, insa este foarte diferit calitativ fata de ce isi propune guvernul de la 1 ianuarie 2018. Si aici multa lume – chiar si printre specialisti - nu isi da seama inca de consecintele practice nefaste ale noului sistem “optional”.
Anume, sunt doua probleme fundamentale cu acest mecanism descris in proiectul de modificare a OG 23 afisat pe site-ul Ministerului de Finante. Prima se refera la subiectii noului sistem optional. Proiectul enumera societati in insolventa, precum si – foarte important – platitorii de TVA care au intarzieri de cel putin 30 de zile la plata TVA datorata in sume cuprinse intre 500 si 1500 Lei, diferentiat in functie de dimensiunea afacerii. Aceasta din urma conditie poate crea probleme majore deopotriva contribuabililor si ANAF.
De ce? Nu e greu de inchipuit ca o firma mare, cu plati de TVA de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane de Lei lunar poate sa comita uneori erori – de interpretare, de neatentie, de omisiune. In cazul acestor companii, o eroare de calcul de 1500 Lei este una triviala, care se regleaza uneori pe loc, uneori cu 1-2 luni intarziere, in cadrul unor verificari interne sau eventual la un control fiscal, mult dupa aparitia acestei erori. Insa, conform noului proiect, o asemenea eroare negasita si necorectata pe loc poate sa arunce acest contribuabil mare direct in aplicarea obligatorie a split TVA! Daca aceasta incadrare automata nu este eliminata din varianta finala a OG, ANAF, mai devreme sau mai tarziu, se va confrunta cu mii sau chiar zeci de mii de companii care se vor trezi aplicand split TVA, fara nicio posibilitate sa evite aceasta consecinta nedorita.
Ce se poate face? Dupa parerea mea, este necesar un mecanism de avertizare a contribuabilului in privinta unei presupuse incalcari a legislatiei. Daca ANAF considera ca un contribuabil se afla in situatia unei intarzieri la plata si urmeaza sa fie fortat sa aplice split TVA, atunci aceasta “fortare” nu trebuie sa se produca automat, ci numai dupa ce contribuabilul este avertizat de problema si i se lasa un termen rezonabil sa regleze situatia sau sa explice o eventuala inexistenta a debitului. (N.B. – sunt foarte multe situatii practice cand fisa de platitor a multor contribuabili arata debite care nu sunt reale si sunt urmare a unor erori ale ANAF, dar deseori contribuabilii afla de aceste inconsistente doar cand le sunt poprite conturile bancare!)
A doua problema este raspunderea contribuabililor care nu vor fi in split TVA, dar vor avea de a face cu cei care vor fi, fie cei in insolventa, fie cei incadrati fortat din cauza intarzierii de 30 de zile explicate mai sus. In mod ironic, desi formal in afara split TVA, acesti contribuabili vor trebui sa faca plati defalcate catre cei in sistemul split TVA, si mai mult de atat, vor fi responsabili pentru eventualele greseli la plata, cu sanctiuni de 50% din sumele platite in conturi “gresite”. Se pune problema, in acest caz, ce mai este optional pentru contribuabilii care formal nu sunt in sistemul de split TVA?
Precizez ca niciuna dintre aceste doua probleme nu se regaseste in sistemul optional aplicabil in prezent. Evident ca este de dorit ca aceste probleme sa fie evitate si din 1 ianuarie 2018, asa cum sunt ele inexistente acum. La prima problema cel putin, e necesar un mecanism de avertizare a contribuabilului, iar la a doua, nu trebuie impus celor care nu aplica split TVA sa faca plati defalcate in beneficiul celor care il aplica. In acest caz se va putea evita vasta majoritate a problemelor practice cu acest split TVA “optional”. Mai sunt si alte probleme, insa ele apar in diverse situatii particulare, care nu afecteza chiar pe toti contribuabilii. De aceea, nu insist asupra lor in acest moment.
Ce masuri antifrauda are in vedere Comisia Europeana?
E interesant de mentionat ca, la nivelul Comisiei Europene, lupta antifrauda merge in alta directie, aceasta propunand o serie de principii fundamentale si de reforme pentru teritoriul de TVA al UE. Printre acestea se numara o serie de simplificari disponibile doar pentru persoane impozabile certificate, masura ce are rolul de a intari disciplina fiscala a contribuabililor.
Printre criteriile pentru acordarea statutului de persoana impozabila certificata regasim urmatoarele:
• plata regulata a taxelor
• existenta controalelor interne
• dovada solvabilitatii.
Adica exact ce isi doresc autoritatile fiscale romane de la contribuabili. Niciuna dintre aceste masuri avute in vedere de Comisia Europeana nu include plata defalcata a TVA. Acesta este un proiect pentru viitor al Comisiei Europene, care, daca va fi adoptat, va trebui implementat si de Romania. Pana atunci, autoritatile fiscale romane pot stimula deja conformarea voluntara, acordand facilitati contribuabililor cu un grad mic de risc.
