Din pacate, starea generala de spirit in randul publicului larg cu privire la economie este inca negativa, in ciuda redresarii incepute in 2011 si care a continuat in 2012.
Cifrele arata in mod clar ca situatia macroeconomica a tarii este foarte solida. Romania are o datorie publica scazuta (33,3% din PIB), comparativ cu Republica Ceha (41,2%), Polonia (56,3%) sau Ungaria (80,6%), si mult sub media UE de 82,5%[1]. Tara are, de asemenea, rezerve valutare substantiale si a reusit sa mentina sub control deficitul bugetar si deficitul de cont curent. Fundamentele solide sunt, de asemenea, reflectate de piata de credit default swaps (CDS), unde la data de 21 ianuarie 2013, spread-ul Romaniei era de doar de 190, comparativ cu 383 pentru Portugalia, 276 pentru Ungaria, 251 pentru Spania, si 228 pentru Italia[2]. Romania are, de asemenea, un avantaj fata de tarile similare din regiune, datorita nivelurilor de impozitare relativ scazute.
Luand in considerare aceste date, ne asteptam sa vedem o schimbare pozitiva in evolutia economica a tarii in urmatoarele 12 luni. In ultimii doi ani economia a fost impulsionata in principal de exporturi (desi cresterea in acest domeniu a incetinit in 2012, din cauza problemelor din Zona Euro) si de productia industriala. Totusi, acesti factori nu mai pot sustine economia in 2013 si ar trebui sa fie inlocuiti de consumul intern si de investitii.
Am vazut deja o redresare a consumului in 2012 fata de nivelurile foarte scazute care au urmat dupa masurile de austeritate din 2009 si 2010. Aceasta redresare ar trebui sa fie sprijinita in continuare de cresteri salariale (inclusiv de cele recente din sectorul public), precum si de o rata scazuta a somajului (7,3% la sfarsitului trimestrului al treilea din 2012[3]), care ar trebui sa se reflecte intr-o imbunatatire a asteptarilorpietelor financiare.
La randul lor, investitiile ar trebui sa fie alimentate de o mai mare absorbtie a fondurilor UE, pe masura ce tot mai multe licitatii publice pentru constructia autostrazilor si a cailor ferate sunt finalizate cu succes, in conformitate cu standardele UE.
Cu toate acestea, calea spre un viitor progres nu este lipsita de riscuri. Acordul Romaniei cu FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana se incheie anul acesta si tara trebuie, doar in 2013, sa returneze peste 5 miliarde de euro acestor institutii financiare. Exista discutii despre un nou acord standby, care consideram ca ar putea fi foarte benefic pentru Romania, din trei motive:
1) un asemenea acord reprezinta o plasa de siguranta care ar proteja tara de orice crestere a riscurilor financiare internationale (care in caz contrar pot aduce o crestere a costurilor de finantare bugetara);
2) va asigura adoptarea unor reforme necesare in sectoarele-cheie, inclusiv cel al energiei si al transporturilor;
3) FMI s-a dovedit un agent al schimbarii pozitive si inspira incredere in randul investitorilor in privinta indeplinirii reformelor.
Angajamentul Guvernului de a implementa reforme va fi un alt element crucial in dezvoltarea continua a Romaniei. Privatizarile si implementarea standardelor de guvernanta corporativa au stagnat timp de un an (nici o privatizare majora finalizata, in timp ce foarte putine companii au numit consilii independente de administratie si directori generali profesionisti) iar tara nu isi poate permite sa rateze o noua oportunitate de a progresa in acest domeniu. Listarea la Bursa a marilor companii de stat ar ajuta, de asemenea, la dezvoltarea pietei de capital locale, care este inca prea mica pentru o tara de o asemenea dimensiune. Cu toate acestea, suntem optimisti ca planurile din acest domeniu vor fi mai usor de pus in aplicare in 2013.
Din punct de vedere politic, conflictele legate de anul electoral au afectat tara si economia in 2012. Dar Romania are acum un guvern cu o majoritate parlamentara confortabila in spate, fapt care ar trebui sa permita concentrarea asupra reformelor. Singurul risc pe care il vedem in aceasta zona este tocmai acest sprijin parlamentar impresionant, care ar putea reduce presiunea asupra Guvernului pentru implementarea unor reforme necesare.
Multi inca vad un risc in posibilitatea spargerii Zonei Euro. Cu toate acestea, noi nu credem ca se va produce o ruptura anul acesta sau in viitorul apropiat. Dimpotriva, credem ca ce a fost mai rau a trecut si ca tarile din Zona Euro sunt pe calea cea buna pentru a relua cresterea.
In ansamblu, credem ca economia Romaniei va creste cu mai mult de 1% in acest an, in timp ce leul ar trebui sa se intareasca in fata euro. Daca fundamentele solide ale Romaniei sunt cuplate cu dorinta Guvernului de a pune in aplicare reformele, credem ca tara are potentialul de a ajunge printre liderii cresterii economice in Uniunea Europeana.
